II.1 Analiza Diagnostic Multicriterială Integrată (ADMI)

Diagnosticul destinației pe șapte domenii și treizeci de criterii, cu prioritățile P4 (centrul expozițional și de afaceri) și P6 (regimul apartamentelor) analizate integral

Componentă a fundamentării · Etapa a III-a a proiectului · Politicile 6 și 7 din Raportul final (secțiunile 3.6 și 3.7)

Cheie de lectură

Ce este documentul. Documentul este analiza diagnostic multicriterială integrată a destinației, cu prioritățile P4 și P6 analizate integral. Diagnosticul se sprijină pe raportul de analiză a destinației pe date INS și platforme online, pe cercetarea națională, pe matricea consolidată a temelor din interviuri și ateliere, pe analiza reglementării închirierilor pe termen scurt din Slovenia, pe scorurile publice AirDNA și pe reperele europene ale centrelor expoziționale.

Coerența cu Raportul final. Documentul este aliniat cu Raportul final al strategiei, versiunea pentru consultare publică: scopul strategiei, corespondența cu politicile 6 și 7, convenția de coduri, terminologia sezonului și indicatorii de sustenabilitate propuși de beneficiar (secțiunea 9.3).

Statutul priorităților. Strategia are șapte priorități și cinci direcții de susținere:

• P1 mobilitate; P2 centrul istoric coordonat vizual; P3 natura pe patru anotimpuri; P4 centrul expozițional și de afaceri; P5 Poiana Brașov; P6 regimul apartamentelor în regim hotelier; P7 un oraș viu;
• S1 prelungirea șederii; S2 calendarul de evenimente; S3 OMD ca liant; S4 informarea integrată; S5 identitate fără kitsch;
• locuitorul este principiu transversal al întregii strategii, nu prioritate separată.

Capitolele P1–P2, P3, P5, C (Cultura, care dă conținutul priorității P7) și G (Gastronomie) fac parte din Raportul final și nu se reanalizează aici. ADMI le folosește ca surse și le face trimitere prin codurile lor. P4 și P6 nu au capitol propriu: analiza lor completă (diagnostic, variante, criterii de alegere, opțiunea recomandată, măsuri, indicatori) se află în secțiunile 6 și 7.

Cui se adresează. OMD Brașov, Primăriei Municipiului Brașov, Consiliului Local și Consiliului Județean Brașov.

Convenția de marcaje. [C] date confirmate în baze de date sau în documente oficiale; [E] estimări ale echipei; [I] interpretări sau propuneri ale echipei de proiect, inclusiv propunerile managementului de proiect; [D] declarații ale stakeholderilor, redate ca atare. Marcajele combinate ([C/E], [D/I]) sunt folosite când sursa este mixtă.

Convenția de atribuire. Intervievații apar ca „(Subiect N)”, citatele din ateliere ca „(atelierul NN)”. Nu apar nume de persoane și nici hoteluri, restaurante sau firme locale. Frecvențele temelor provin din matricea consolidată a temelor din interviuri și ateliere și se dau ca număr de interviuri (din 22, cu 24 de subiecți) și număr de ateliere (din 12).

Datele naționale. Cercetarea națională este un instrument de poziționare; procentele sunt ponderate. Detaliile de eșantion se află în metodologia raportului cercetării naționale. Datele de telefonie mobilă nu sunt folosite în acest document.

Terminologia sezonului. Documentul folosește termeni simpli: perioadă de sezon, vârf de sezon și extrasezon (perioada de extrasezon); variația cererii de-a lungul anului se descrie numai prin acești termeni.

Notele. Notele de subsol indică numai surse externe, fiecare cu linkul ei. Documentele proiectului (rapoarte, capitole, transcripturi, baze de date) sunt numite în text, iar lista lor se află în anexa A.

Formatul: rezumat executiv; metoda; criteriile și ponderile; baza de evidențe; diagnosticul; prioritățile față de disfuncționalități; P4; P6; ierarhizarea opțiunilor; indicatori; lacune de date; corespondența cu cascada Raportului final; anexe.

Rezumat executiv

1. Diagnosticul integrat dă un indice global de 2,54 din 5, sub pragul neutru de 3. Cele mai slabe domenii sunt mobilitatea și fricțiunile (1,95), mediul și capacitatea de suport (2,35), guvernanța și datele (2,35) și cazarea împreună cu regimul ei (2,50). Cererea are cel mai bun indice (2,85), pentru că volumul și poziționarea compensează valoarea scăzută [C/I].
2. Problema orașului nu este variația cererii de la o lună la alta, ci utilizarea capacității în zilele lucrătoare și în extrasezon. Curba lunară a Brașovului este cea mai plată dintre destinațiile mari ale țării, dar nicio lună nu depășește 45% grad de ocupare, iar martie–mai rămân în jurul a 27% [C/E]. Gradul de ocupare din 2025 (33,2%) este sub cel din 2001 (33,7%) [C].
3. În Poiana Brașov, sezonalitatea este constrângerea principală. Scorul AirDNA de sezonalitate este 46 în Poiana, față de 79 în oraș, iar în 2025 veniturile apartamentelor din luna cea mai bună au fost de peste șase ori mai mari decât cele din luna cea mai slabă [C].
4. Centrul expozițional răspunde direct celei mai grele disfuncționalități a cererii. Târgurile aduc vizitatori de luni până vineri și în extrasezon, când hotelurile au cel mai mult loc liber; în calendarul Romexpo din 2025 nu există niciun târg în ianuarie, iulie și august [C]. Prima etapă, de 50.000 mp, ar genera circa 500.000 de înnoptări pe an, echivalentul a 38% din înnoptările înregistrate în 2025 [E].
5. România nu are capacitatea expozițională a țărilor din regiune. Romexpo are circa 57.000 mp de spațiu expozițional, inclusiv platformele exterioare; Ptak Warsaw Expo are 143.000 mp; Austria și Polonia se numără printre cele 22 de piețe ale lumii cu peste 300.000 mp de spațiu expozițional interior, iar Brno, al doilea oraș al Cehiei, are peste 125.000 mp de spațiu expozițional net [C].
6. Opțiunea recomandată pentru P4 este centrul modular, extins în trei etape (50.000, 100.000 și 150.000 mp), cu extinderea legată de gradul de ocupare [I]. Varianta construită integral la 150.000 mp este eliminată pe criteriul fezabilității financiare. Amplasamentul se decide prin studiul de fezabilitate al Primăriei Municipiului Brașov, împreună cu Consiliul Județean Brașov, după criteriile din secțiunea 6.5.
7. Reglementarea nu explică atractivitatea pieței de apartamente; o explică sezonalitatea și cererea. Brașovul și Poiana au scoruri AirDNA de reglementare aproape egale (66 și 63), dar scoruri de piață opuse (86 și 43). Maribor, cu un semnal de reglementare mai puternic (57) și cu un regim național mai strict, are scorul de piață 98 [C].
8. Decalajul de transparență din regimul apartamentelor este concentrat, deci acționabil. Pe platforme sunt active circa 2.295 de anunțuri, față de aproximativ 1.100 de certificate MEDAT; la operatorii cu portofolii mari, raportul ajunge la cel puțin 5:1 [C/E].
9. Opțiunea recomandată pentru P6 este orientarea prin stimulente, fără interdicții [I]. Ea cuprinde aceleași reguli și aceeași taxă pentru toți, numărul de identificare afișat în anunțuri, colectarea taxei de oraș prin platforme, proceduri simple, asocierea administratorilor și micul dejun contractat cu un local care are un meniu local (capitolul G, DG4-a). Plafonarea este eliminată pe criteriul legalității și al premisei strategiei.
10. Natura are două riscuri noi, unul natural și unul uman. Troscotul japonez, inclus din 2025 pe lista speciilor invazive care afectează Uniunea, a fost observat în pădurea de pin de la intersecția străzilor Cloșca și 8 Martie, cu risc de extindere spre Tâmpa și spre pădurile Postăvarului; pe Postăvaru, accidentele bicicliștilor pe traseele de coborâre (patru intervenții ale Salvamontului într-o singură zi din iulie 2025) arată o problemă de siguranță a produsului [C/I]. Scorurile criteriilor 6.1 și 6.2 scad la 3,0 și 2,0.
11. Prima legătură a vizitatorului cu orașul, de la aeroport, este deficitară. Șoferii de transport alternativ autorizați în Brașov nu pot prelua pasageri de la aeroportul din Ghimbav, iar regula se aplică din septembrie 2026, cu amenzi de 1.000–5.000 de lei; linia A1, lansată ca linie expres cu patru opriri, are acum 14 opriri și circa 39 de minute de mers până la gară [C]. Călătorii relatează cereri de 100 de lei pentru o cursă de taxi până la prima stație din Brașov [D]. Scorul criteriului 4.1 scade la 2,5.
12. Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034 este o oportunitate cu termen fix. Propunerea Comisiei Europene atribuie anul 2034 României și Croației, iar primele candidaturi se depun în toamna lui 2028 [C]. Candidatura cere ceea ce ADMI găsește deficitar: o strategie culturală actualizată, participarea locuitorilor și o guvernanță clară (capitolul C, DC9) [I].
13. Ierarhia opțiunilor rămâne neschimbată la toate testele de robustețe. Centrul modular se clasează înaintea variantei într-o singură etapă, iar orientarea prin stimulente înaintea statu quo-ului, atât cu ponderi egale, cât și la variații de ±25% ale celor mai grele cinci criterii [I].
14. ADMI alimentează direct cascada Raportului final. Disfuncționalitățile ADMI se regăsesc în cele 12 provocări-cheie și în cele cinci obiective strategice; cei doi indicatori-reper, acceptarea turismului de către locuitori și satisfacția vizitatorilor, nu au încă o măsurare curentă. Șapte dintre cele nouă probleme cele mai frecvente din interviurile din 2026 erau formulate deja în 2018 [I].

Convenția de coduri: direcțiile capitolelor P3 și P5, codificate D1, D2…, apar în raport cu prefixul capitolului (P3·D1, P5·D1); scenariile capitolelor, codificate S1, S2…, apar ca P3·Sc1, P5·Sc1, G·Sc1, C·Sc1 și P1–P2·Sc1, pentru a nu se confunda cu politicile orizontale S1–S6, în care au trecut direcțiile de susținere S1–S5, la care se adaugă S6, oamenii și competențele; codurile DMC, DG, DC, P4 și P6 rămân neschimbate.

Direcția P4 servește obiectivele de dezvoltare OD1.2, OD1.3 și OD2.1, iar direcția P6 obiectivele OD3.4, OD5.2 și OD1.5. Măsurile-cheie și indicatorii documentului sunt preluați în fișele politicilor din raport și în Anexa 1, planul de implementare.