Metodologia construirii strategiei

Această secțiune descrie modul în care a fost construită strategia: cine a decis, ce date au fost colectate și cum, cum au fost analizate și cum au devenit diagnostic, opțiuni și politici. Ea declară și folosirea instrumentelor de inteligență artificială (IA) în proiect și măsura în care oamenii au controlat rezultatele lor, așa cum cere codul profesional al cercetării de piață, de opinie și sociale¹. Versiunea extinsă a metodologiei, cu detaliile fiecărei componente, se află în Volumul II.

Principiul de lucru: decizia umană, execuția susținută de IA

Strategia a fost construită de o echipă de sociologi, de un antropolog și de specialiști în strategii de turism, în marketing turistic și în comunicare. Regula de lucru a fost aceeași în toate etapele: echipa stabilește întrebările, sursele, criteriile și concluziile, iar instrumentele IA execută sarcini definite, al căror rezultat este verificat și aprobat de un membru al echipei [C].

Execuția agentică a însemnat realizarea în mai mulți pași a unei sarcini complexe: agentul IA a citit fișierele proiectului, a rulat scripturi de analiză, a căutat și a verificat surse publice și a redactat versiuni de lucru ale documentelor, în limitele unei instrucțiuni și ale unei specificații stabilite de echipă [C]. OCDE distinge agenții IA de „IA agentică”, adică de sistemele care coordonează mai mulți agenți, își descompun singure sarcinile și funcționează pe perioade lungi, cu supraveghere umană minimă². Acest al doilea model nu a fost folosit în proiect: fiecare sarcină a avut un obiectiv formulat de om, iar niciun rezultat nu a intrat într-un livrabil fără verificare și fără aprobarea managerului de proiect [C]. Controlul uman a fost permanent, nu doar final: înaintea execuției, prin instrucțiune și specificație; în timpul ei, prin corecturile aduse versiunilor de lucru; după ea, prin verificare și aprobare [I].

Tabelul 4. Repartizarea deciziei și a execuției

Sursa: evidențele de lucru ale proiectului [C].

Cadrul de referință

Codul internațional ICC/ESOMAR pentru cercetarea de piață, de opinie și socială, revizuit în 2025, nu interzice folosirea IA în cercetare, dar o condiționează: cercetătorii păstrează responsabilitatea și supravegherea generală a cercetării, oricare ar fi tehnologia folosită; beneficiarul este informat când IA este folosită în compilarea datelor, în analiză, în raportare sau în interpretare; materialele de cercetare rămân confidențiale; identificarea indirectă a persoanelor este prevenită; la publicare se precizează rolul IA și măsura supravegherii umane³ [C]. Codul cere, de asemenea, ca cercetătorii să distingă clar constatările de interpretarea lor și de recomandări; convenția de marcaje a strategiei ([C], [E], [I], [D]) aplică această cerință la nivelul fiecărei afirmații de fond [I].

Principiile OCDE privind IA, revizuite în 2024, cer capacitatea de intervenție și de supraveghere umană, transparența sistemelor și responsabilitatea pentru funcționarea lor⁴ [C]. Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială cere, de la 2 februarie 2025, un nivel suficient de alfabetizare în domeniul IA al personalului care operează sistemele (art. 4) și, de la 2 august 2026, declararea textelor generate sau modificate cu IA și publicate pentru a informa publicul în chestiuni de interes public, cu excepția celor care au trecut printr-o revizuire umană și pentru care o persoană își asumă responsabilitatea editorială (art. 50 alin. 4)⁵ [C]. Textul strategiei a trecut printr-o revizuire umană integrală, iar responsabilitatea editorială este asumată de consorțiu; excepția se aplică, dar echipa a ales să declare folosirea IA, în acord cu codul profesional [I]. Folosirea IA în proiect nu intră în categoriile cu risc ridicat definite de regulament [I].

Execuția cu agenți IA a devenit o practică curentă a marilor firme de consultanță: în trimestrul al treilea din 2026, 62% dintre organizațiile chestionate de KPMG construiau, dezvoltau sau foloseau agenți IA⁶, iar firmele de audit și-au lansat în 2025 platforme proprii de agenți IA pentru fiscalitate, riscuri și finanțe [C]. Aceleași studii arată că guvernanța rămâne în urma adopției: 49% dintre organizațiile chestionate de EY care folosesc IA agentică nu și-au actualizat cadrul de guvernanță⁷, iar 78% dintre liderii chestionați de Grant Thornton nu sunt pe deplin încrezători că ar trece un audit independent al guvernanței IA⁸ [C]. Valoarea folosirii IA depinde, de aceea, de controlul execuției; acesta este și criteriul după care trebuie judecată metoda strategiei [I].

Coordonarea umană a proiectului

Strategia a fost elaborată de o asociere de trei firme, condusă de BrandBerry srl, împreună cu Horwath HTL România și GMP CommUnity, pentru OMD Brașov, în baza contractului nr. 58/15.05.2026, în cinci etape: consultarea factorilor interesați, cercetarea socială, Analiza Diagnostic Multicriterială Integrată (ADMI), elaborarea strategiei și diseminarea [C].

Tabelul 5. Echipa de proiect

Sursa: contractul și evidențele proiectului [C].

Managerul de proiect a coordonat toate etapele, a moderat consultările și interviurile și a luat deciziile de conținut, împreună cu experții echipei și în dialog cu conducerea OMD Brașov [C]. Fluxul de lucru a fost secvențial și mediat de documente: echipa a redactat sau a aprobat specificația, iar produsul tehnic a fost generat numai după aprobare; textele au fost iterate în versiuni numerotate, iar documentele Word au fost generate după validarea conținutului [C]. Corecturile aduse primelor capitole au fost reunite într-un document unic de reguli de redactare, aplicat oricărui text nou al strategiei [C]. OMD Brașov a fost beneficiarul și partenerul de consultare al proiectului: a sprijinit organizarea consultărilor, reprezentanți ai conducerii lui au participat la o parte dintre ele, iar livrabilele etapelor au fost predate și recepționate pe parcurs [C].

Consultarea de grup

Recrutarea a pornit de la o hartă a categoriilor de actori ai destinației, pe sectoare și pe comunități, iar participarea s-a făcut pe bază de înscriere, printr-un formular online care a înregistrat 239 de accesări și 122 de formulare completate, din 11 categorii de factori interesați [C]. Douăsprezece sesiuni au fost programate între 22 iunie și 16 iulie 2026; sesiunea dedicată turismului medical și de wellness nu a avut participanți, iar celor 11 ateliere tematice li s-a adăugat, la 28 septembrie 2026, o masă rotundă cu arhitecți și urbaniști din filiala Brașov a Ordinului Arhitecților din România [C]. În Raportul final, prin „ateliere” se înțeleg toate cele 12 consultări de grup, la care au participat aproape o sută de persoane [C].

Atelierele au fost moderate de managerul de proiect, în unele sesiuni cu un antropolog co-moderator și cu un observator de teren, după regula Chatham House: informațiile pot fi folosite, dar fără identificarea vorbitorului⁹ [C]. Ghidul de facilitare a cuprins datele de context ale destinației, sinteza formularelor de înscriere și exerciții structurate despre valorile destinației, despre ceea ce trebuie păstrat și ceea ce trebuie schimbat¹⁰, despre viziunea 2034 și despre povestea destinației [C]. Nouă dintre cele 11 ateliere tematice au fost înregistrate audio, în 24 de fișiere, cu o durată totală de aproape 19 ore; pentru celelalte două, sursa este sinteza scrisă a ideilor, completată, la atelierul mediului de afaceri, de un chestionar cu 18 întrebări [C]. Atelierele au fost analizate exclusiv tematic, fără atribuire pe vorbitori; unitatea de numărare este atelierul, iar numele participanților nu apar în niciun document al strategiei [C].

Interviurile individuale

Seria a cuprins 22 de interviuri cu 24 de subiecți, aleși intenționat de managerul de proiect ca informatori-cheie, astfel încât să acopere administrația publică locală și serviciile publice, ospitalitatea din oraș și din Poiana Brașov, cultura și patrimoniul, natura, pădurile și siguranța montană, gastronomia, comerțul, dezvoltarea imobiliară, ecoturismul, marketingul și comunicarea, mediul juridic și cel politic [C]. Pentru a preveni identificarea indirectă, raportul nu publică legătura dintre aceste domenii și numerele subiecților [C]. Interviurile au fost semistructurate, realizate față în față și înregistrate audio, cu acordul interlocutorilor; un interviu realizat în limba engleză a fost tradus integral, iar citarea se face din traducere [C].

Fiecare interviu a urmat același flux: citirea integrală a transcrierii și maparea ei; identificarea extinsă a temelor; extragerea ideilor și a citatelor, cu verificarea atribuirii fiecărei replici; regenerarea integrală a raportului de analiză a interviurilor; actualizarea grilei de screening a temelor [C]. Temele au fost codificate pe valență, cu propunerile într-un bloc separat; grila a reținut 97 de teme [C]. În documentele strategiei, intervievații apar numai ca „Subiect N”, fără descriptor de rol; profilurile detaliate și pasajele sensibile au rămas în analiza internă [C].

Cercetarea națională

Cercetarea națională este o anchetă cantitativă transversală, cu chestionar structurat administrat online, pe un panel de cercetare cu acoperire națională, realizată de BrandBerry srl; Brașovul a fost evaluat împreună cu alte 14 destinații din România, iar datele au fost ponderate după sex și după aria culturală de domiciliu, în raport cu Recensământul populației și locuințelor din 2021 [C]. Detaliile de eșantionare și de ponderare se află în raportul cercetării naționale, în Volumul II.

Analiza s-a făcut exclusiv pe bazele ponderate, cu scripturi de calcul executate în fluxul agentic; asocierile dintre variabile au fost testate cu testul chi-pătrat, la un prag de semnificație de 0,05 [C]. Răspunsurile la întrebările deschise au fost recodificate integral din textul brut, cu dicționare de coduri aprobate de managerul de proiect, iar înainte de asamblarea raportului fiecare cifră a fost recalculată din baze [C]. Interpretarea a folosit modelul ciclului de viață al destinației turistice¹¹ [C].

Datele secundare și statistica oficială

Tabelul 6. Sursele de date secundare și oficiale

Sursa: inventarul surselor proiectului [C].

Nicio sursă nu a fost folosită singură: datele oficiale au fost confruntate cu datele platformelor, cu lista unităților clasificate și cu valorile destinațiilor de comparație [C]. Acolo unde statistica oficială nu acoperă fenomenul (vizitatorii de o zi, cazările neînregistrate, stațiunea separat de oraș), echipa a construit estimări în scenarii, cu valori minime, maxime și de lucru și cu parametri justificați explicit; estimările sunt marcate [E] și nu se prezintă ca date oficiale. Faptele externe invocate în consultare sau în documente au fost verificate în surse oficiale sau de autoritate, cu trei grade de încredere: confirmat oficial (CO), sursă secundară concordantă (SS) și neconfirmat (NC) [C]. Ce nu a putut fi confirmat a rămas declarație a participantului [D] sau a fost semnalat ca atare în text.

Integrarea datelor în strategie

Integrarea s-a făcut în patru pași [C]. Matricea consolidată a consultării a încrucișat temele interviurilor cu cele ale atelierelor și a reținut 148 de teme: 39 de atuuri, 60 de probleme și 49 de propuneri. ADMI a evaluat destinația pe 7 domenii și 30 de criterii, cu ponderi de lucru ale echipei și scoruri de la 1 la 5, pe două perimetre (municipiul, inclusiv Poiana Brașov, și zona metropolitană); ierarhizarea variantelor pentru centrul expozițional și pentru regimul apartamentelor a fost supusă unor teste de robustețe. Disfuncționalitățile ADMI și temele consultării au fost reunite în 12 provocări-cheie, fiecare cu trei evidențe marcate. Strategia a fost construită în cascadă, pe modelul strategiei turismului sloven: provocări-cheie, obiective strategice, obiective de dezvoltare, politici și măsuri; dintre cele trei scenarii analizate, echipa a ales creșterea în valoare.

Fiecare măsură poate fi urmărită în sus, până la obiectivul strategic și la provocarea căreia îi răspunde, iar fiecare temă a consultării poate fi urmărită până la locul în care a fost preluată (Anexa 4) [C]. Țintele indicatorilor sunt propuneri ale echipei de proiect și se revizuiesc la evaluarea intermediară din 2030 [I]. Observațiile primite în consultarea publică se analizează după aceleași reguli de codificare și de marcare ca materialul Etapei I [I].

Fluxul agentic și controlul uman permanent

Managerul de proiect a ales execuția agentică din trei motive: volumul materialului (aproape 19 ore de înregistrări din ateliere, 22 de interviuri individuale, 47.513 recenzii, baza cercetării naționale, seriile statistice din 2001 și datele lunare ale platformelor de închiriere), termenul contractual de 152 de zile pentru toate cele cinci etape și cerința de trasabilitate: fiecare temă numărată în toate sursele, fiecare citat regăsit în transcriere, fiecare cifră recalculată din bază [C/I]. Execuția manuală ar fi impus fie eșantionarea materialului, fie renunțarea la o parte dintre verificări [I].

Tabelul 7. Instrumentele IA folosite în proiect

Sursa: evidențele de lucru ale proiectului [C].

Fiecare sarcină executată de un agent IA a trecut prin aceiași șase pași: cadrarea (obiectivul, sursele, criteriile și regulile sarcinii, într-o instrucțiune scrisă a managerului de proiect); specificația (structura, codurile, parametrii, aprobate înaintea execuției); execuția (versiunea de lucru, numai pe materialele proiectului și pe surse publice verificabile); verificarea (citatele regăsite verbatim, cifrele recalculate, faptele confirmate în surse oficiale, marcajele aplicate); decizia și corectura (corecturile recurente devin reguli de lucru); livrarea (lectura integrală și aprobarea versiunii finale) [C].

Controlul uman s-a sprijinit pe opt reguli, aplicate în toate etapele: separarea deciziei de execuție; verificarea citatelor, regăsite verbatim în transcriere, cu omisiunile marcate și cu atribuirea replicii verificată; recalcularea cifrelor din bazele de date; verificarea faptelor externe în surse oficiale, cu gradul de încredere consemnat; marcajul sursei pe fiecare afirmație de fond; trasabilitatea, prin versiuni numerotate și numărători calculate prin formule; anonimizarea și confidențialitatea; regulile de redactare, cu o listă de verificare înainte de livrare [C].

Controlul uman a identificat și a corectat erori produse de instrumente: atribuiri greșite ale replicilor și nume deformate în transcrierile automate; citate redate în limba originală a unui interviu; confundarea valenței pozitive și negative a aceleiași teme într-o primă matrice, refăcută apoi pe trei blocuri; afirmații factuale neconfirmate, eliminate sau trecute la stadiul de declarație; diferențe de rotunjire în calculele statistice [C]. Fiecare corectură a fost aplicată, iar cele recurente au devenit reguli de lucru [C]. Fluxul agentic a fost coordonat de managerul de proiect, care lucrează cu analiza calitativă asistată de IA și care a susținut în 2025, la BOKU Viena, un atelier invitat despre IA și analiza calitativă, pentru rețeaua de cercetare în politici forestiere a Institutului European al Pădurii [C].

Limitele metodei

Am identificat șase limite ale metodei [I]:

• participarea la consultare s-a bazat pe înscriere: vocile atelierelor sunt ale actorilor interesați și mobilizați, nu ale unui eșantion reprezentativ; perspectiva vizitatorilor vine din cercetarea națională și din recenziile online;
• interviurile sunt o selecție intenționată de informatori-cheie: frecvența unei teme arată câte surse o numesc, nu ponderea ei în populație;
• documentarea nu este uniformă: două ateliere nu au fost înregistrate, transcrierile automate au pasaje neclare, iar câteva interviuri sunt parțiale la început sau la final [C];
• cercetarea națională acoperă populația cu acces la internet; ponderarea corectează structura pe sex și pe arie culturală, dar nu și efectul auto-selecției în panelurile online, iar datele sunt declarative [C];
• statistica oficială vede doar o parte a turismului: nu separă Poiana Brașov de oraș, nu cuprinde vizitatorii de o zi și cuprinde doar parțial închirierile pe termen scurt; volumul real al vizitelor este o estimare a echipei [E];
• instrumentele IA pot produce erori: erorile de transcriere, de atribuire sau de formulare sunt reduse prin controlul uman descris mai sus, fără să poată fi excluse complet; consultarea publică a Raportului final este o verificare suplimentară.

Limitele sunt compensate parțial prin triangulare: nicio constatare importantă a strategiei nu se sprijină pe o singură sursă [I]. Bazele care lipsesc astăzi se măsoară din 2027, prin instrumentele observatorului destinației (secțiunea 4.5) [I].