4.5 Monitorizarea și indicatorii

Cele trei niveluri ale indicatorilor

Monitorizarea urmează lanțul de rezultate din secțiunea 2.7, pe trei niveluri [I]:

• realizarea măsurilor: fiecare măsură din Anexa 1 este realizată sau nu la orizontul stabilit; OMD urmărește anual stadiul măsurilor și îl publică în raportul anual;
• rezultatele: indicatorii celor 21 de obiective de dezvoltare, cu baza, ținta pentru 2030 și ținta pentru 2034 (secțiunea 2.6), descriși în fișele din Anexa 3;
• impactul: indicatorii-reper ai celor cinci obiective strategice și cei doi KPI-reper (secțiunile 2.4 și 2.5).

Cei doi KPI-reper

Acceptarea turismului de către locuitori și satisfacția vizitatorilor se raportează împreună, la fiecare val de măsurare. Regula de reușită este cea din secțiunea 2.4: creșterea turismului este considerată reușită numai dacă ambii KPI rămân la un nivel ridicat, iar valoarea pe vizitator crește [I]. Semnalele de alarmă sunt o scădere a indicelui de acceptare cu peste 5 puncte, pe scala 0–100, între două valuri, o pondere sub 60% a locuitorilor care consideră că turismul aduce mai multe beneficii decât neajunsuri sau o recomandare sub nivelul de bază (76,7%) [I]. Un semnal de alarmă declanșează analiza cauzelor și ajustarea măsurilor în planul anual următor.

Indicatorii-cheie de performanță ai destinației

Setul minim de indicatori-cheie de performanță urmărește, în fiecare an, aceleași mărimi, comparabile cu sistemul european de indicatori pentru turism (ETIS)¹ [C/I].

Tabelul 74. Indicatorii-cheie de performanță ai destinației

Sursa: secțiunea 2.6 [C]/[I].

Linia de bază dublă și baza din 2018

Strategia lucrează cu o linie de bază dublă [I]. Prima este anul 2025, pentru seriile oficiale și pentru datele existente (INS, platformele de închiriere pe termen scurt, recenziile, cercetarea națională). A doua este anul 2027, pentru seriile pe care destinația nu le are astăzi și pe care observatorul le constituie: indicele de acceptare, cheltuiala pe vizitator, panelul de hoteluri, recensământul centrului istoric, înnoptările din Poiana pe baza taxei de oraș.

Baza din jurul anului 2018, din cercetarea doctorală despre geografia simbolică a Brașovului², este reperul istoric al strategiei: satisfacția de a locui în Brașov (8,72 din 10) și notele date de locuitori Centrului Vechi pentru parcare (6,45) și pentru zgomot (6,21) [C]. Chestionarul pentru rezidenți reia aceste întrebări, iar comparația cu 2018 arată ce s-a schimbat într-un deceniu și jumătate [I].

Observatorul destinației și tabloul de bord public

Observatorul destinației, organizat de OMD în politica orizontală S4, produce cele douăsprezece serii-cheie descrise în secțiunea 3.11 și le publică într-un tablou de bord public anual, din 2028 [I]. Observatorul separă creșterea reală a cererii de efectul statistic al înregistrării cazărilor neînregistrate astăzi (secțiunea 1.9) și raportează distinct creșterea numărului de turiști și creșterea numărului de clienți ai unităților autorizate [I]. Observatorul coordonează și cele două instrumente noi ale strategiei: studiul de impact economic al turismului, realizat în 2028, 2031 și 2034, cu produsul intern brut estimat al municipiului și al zonei metropolitane, ponderea turismului în el și numărul salariaților din ospitalitate, și raportarea de sustenabilitate a operatorilor, cu consumul de apă și de energie pe înnoptare și cu ponderea produselor locale în achiziții (secțiunea 3.11) [I]. Datele individuale ale operatorilor rămân confidențiale; se publică numai agregate [I].

Evaluarea din 2030 și din 2034

Tabelul 75. Evaluările strategiei

Sursa: echipa de proiect [I].

Evaluarea intermediară reia deciziile pe care capitolele le-au legat explicit de anul 2030, de exemplu gratuitatea transportului în inelul zero (P1–P2·Sc4) și propunerea unui parc natural (P3·Sc6) [I].