Pe această pagină
Provocările adresate
- PR4. Un centru istoric sub presiune. Haosul comunicării vizuale a comerțului (B38) apare în 15 interviuri, iar regimul vizual unitar (C32) în 12 interviuri și 3 ateliere [C]; în parcarea de sub teleferic din Poiana, comerțul este descris ca „bazar în toată regula” (Subiect 19) [D].
- PR8. Patrimoniul perceput ca decor. Vocabularul recenziilor despre patrimoniu este material în 32,7% dintre cazuri și interpretativ în 5,5%, iar eticheta „Dracula” scade nota unui tur cu 0,60 puncte [C].
- PR9. Gastronomie neasociată spontan cu Brașovul. Niciun preparat nu are rețetă de referință sau protecție, iar atestarea istorică a prăjiturii Streusel Kuchen nu este confirmată documentar [C/D].
Obiectivele servite
Contribuție principală la OS4 (OD4.1); contribuție secundară la OS1 și OS3.
Situația urmărită în 2034
Centrul istoric are un regim vizual unitar, aplicat și măsurat anual: firme, vitrine, fațade, mobilier, iluminat și terase conforme, fără tonete și fără mobilier cu mărci comerciale. Zona zero a Poienii a deschis cu comercianți selectați și conformi. Spațiul public spune povestea orașului: stâlpii care despart trotuarele de carosabil, plăcuțele cu numerele imobilelor și indicatoarele străzilor poartă simbolurile zonei în care se află, după modelul Străzii Cerbului, unde fiecare număr de casă poartă un cerb, astfel încât vizitatorul recunoaște zona și trăiește simbolistica orașului fără explicații suplimentare. Vizitatorul pleacă din Brașov cu o poveste despre târgul de graniță, spusă de ghizi acreditați, cu legenda marcată ca legendă și cu faptul verificat [I].
Măsurile-cheie
Tabelul 59. Măsurile-cheie ale politicii S5
| Cod | Măsura | Actorul principal | Orizontul |
|---|---|---|---|
| DC3-a, DC3-b | Aplicarea normei existente, extinsă la întreaga imagine a centrului, și parcul cultural al centrului istoric, adoptat printr-o singură hotărâre a Consiliului Local | Primăria; Consiliul Local; Poliția Locală | aplicarea 2027; hotărârea 2027–2028 |
| DG3-a | Aplicarea Ghidului de amplasare a teraselor | Primăria; Poliția Locală | 2027 |
| P5·D2-b1 | Regulamentul zonei zero din Poiana: cod de design, selecția comercianților pe concept și calitate, excluderea kitsch-ului | Consiliul Local, cu avizul consultativ al Asociației | 2027–2028 |
| DC2-e | Ghidul de fațade și vitrine pentru centrul vechi și mecanismul gradual pentru clădirile neîntreținute | Primăria; Direcția Județeană pentru Cultură | 2027–2028 |
| S5-a | Povestea orașului spusă prin spațiul public: codul de design al mobilierului urban și al signalisticii, prin care stâlpii de protecție a trotuarelor, plăcuțele cu numerele imobilelor și indicatoarele străzilor poartă simbolurile zonei (buzduganul Junilor în Șchei, cerbul pe Strada Cerbului), aplicat la fiecare intervenție nouă în centrul istoric, în Șchei și în zona zero a Poienii; măsură proprie a politicii, propusă de managementul de proiect [I] | Primăria; Ordinul Arhitecților; OMD Brașov; Direcția Județeană pentru Cultură | codul de design 2027–2028; aplicare din 2028 |
| DC3-d | Suvenirurile identitare (Junii, Șcheiul, simbolurile orașului) și eticheta OMD pentru magazinele de suveniruri cu produs local sau identitar | OMD Brașov | 2027–2028 |
| DC5-a | Manualul de narațiune al destinației: târgul modern de graniță ca text-cadru, sub-mărcile identitare, faptele verificate și legendele marcate ca legende | OMD Brașov; muzeele; Universitatea Transilvania | 2027 |
| DC5-d | Tema Dracula tratată creativ, ca atracție printre altele, cu comunicare diferențiată pe piețe | OMD Brașov; instituțiile culturale | anual, din 2027 |
| DG1-d | Verificarea documentară a atestărilor pe care se sprijină reperele culinare, înainte ca ele să devină argumente de comunicare | OMD Brașov; muzeele; Universitatea Transilvania | 2027 |
Sursa: capitolele C, G și P5; măsura S5-a, propunerea managementului de proiect [I].
Ce face autoritatea publică
Primăria și Consiliul Local adoptă hotărârea pentru parcul cultural și regulamentul local de publicitate, în temeiul Legii nr. 185/2013, aplică Ghidul teraselor și regulile pentru comerțul ambulant, adoptă Regulamentul zonei zero înaintea deschiderii ei și conformează sau desființează comerțul din parcarea de sub teleferic [I]. Primăria adoptă codul de design al mobilierului urban și al signalisticii (S5-a), cu Ordinul Arhitecților și cu Direcția Județeană pentru Cultură, și îl aplică în caietele de sarcini ale lucrărilor din spațiul public, astfel încât fiecare înlocuire de stâlpi, de plăcuțe sau de indicatoare să urmeze simbolistica zonei, fără cost suplimentar față de înlocuirea obișnuită [I]. Regimul centrului istoric este vizual și fiscal: reglementează imaginea, nu funcțiunea comerțului [I].
Opțiunea aleasă
Instrumentul pentru ordinea vizuală a centrului este parcul cultural ca cadru, cu stimulentele ca motor, fără selecția pe concept a comerțului privat, care rămâne specifică zonei zero a stațiunii, pe domeniul public (C·Sc5) [I]. Marca colectivă a reperelor culinare este deținută de OMD Brașov (G·Sc4) [I]. Poziționarea culturală a destinației, târgul modern de graniță, a fost stabilită de managementul de proiect și se aplică în toate capitolele [I].
Ce câștigă locuitorii
- un centru istoric ordonat, fără tonete, fără mobilier cu mărci comerciale și cu trotuare libere;
- un spațiu public care poartă simbolurile cartierului și ale orașului, recunoscute de locuitori ca ale lor;
- o istorie locală cunoscută și spusă corect, inclusiv în școli;
- o stațiune fără comerțul de bâlci de la intrare.
Instrumentele de marketing
- arhitectura mărcii: marca-umbrelă Brașov; sub-marca stațiunii Poiana Brașov; sub-mărcile identitare pentru micro-comunități (Civilizația Muntelui, orașul tiparului, libertatea, Kronstadt, Șcheiul);
- comunicarea diferențiată: Brașov, Transilvania și legenda pentru piețele îndepărtate, natura pentru vest-europeni, Brașovul prin el însuși pentru publicul român;
- banca de imagini a destinației, constituită din drepturile asupra materialelor proiectelor finanțate public;
- reperele culinare cu semnul comun și suvenirurile identitare;
- spațiul public ca purtător al poveștii: simbolurile zonelor pe mobilierul urban și pe signalistică, reluate în hărțile, în traseele și în materialele destinației.
Indicatorii
Tabelul 60. Indicatorii politicii S5
| Indicator | Baza | Ținta 2030 | Ținta 2034 | Sursa |
|---|---|---|---|---|
| Vocabularul interpretativ în recenziile despre patrimoniu | 5,5% [C] | cel puțin 8,5% | cel puțin 12% | recenziile online |
| Mențiunile „Transilvania” și „săsesc” în recenziile din afara cazării | 1,7% și 0,2% [C] | cel puțin 2,3% și 0,6% | cel puțin 3% și 1% | recenziile online |
| Diferența de notă dintre tururile fără și cu eticheta „Dracula” | 0,60 puncte (4,82 față de 4,22) [C] | cel mult 0,40 puncte | cel mult 0,20 puncte | recenziile Tripadvisor |
| Suprafața ocupată efectiv de terase, față de cea închiriată | +55% (2022) [C] | cel mult +20% | cel mult +5% | Primăria |
| Străzile din centrul istoric și din Șchei cu signalistică și mobilier urban conforme codului de design (S5-a) | cod inexistent; un exemplu existent (Strada Cerbului) | cod adoptat (2028); cel puțin 10 străzi | cel puțin 30 de străzi și zona zero a Poienii | Primăria |
Sursa: capitolul C, secțiunea 7; secțiunea 2.6 (OD3.2); măsura S5-a [C]/[I].
Unde se citește integral
Capitolul C (DC2-e, DC3, DC5, secțiunea 3.2), capitolul G (DG1, DG3-a) și capitolul P5 (P5·D2-b1), în Volumul III; studiul despre identitățile Brașovului, în Volumul II. Măsura S5-a nu are corespondent în capitole; ea se citește integral în această secțiune și în Anexa 1.