1.7 Cele 12 provocări-cheie

Provocările-cheie sunt problemele pe care strategia trebuie să le rezolve pentru a atinge ambiția 2034. Ele rezultă din secțiunile 1.1–1.6: datele oficiale, raportul de analiză a destinației, cercetarea națională, baza consolidată a recenziilor, datele platformelor de închiriere pe termen scurt, consultarea Etapei I și diagnosticul ADMI. Fiecare provocare are o fișă cu trei evidențe marcate și cu trimiterea la obiectivele de dezvoltare și la politicile care îi răspund.

Tabelul 14. Provocările-cheie

Sursa: ADMI; raportul de analiză a destinației; cercetarea națională; matricea consolidată a temelor; datele platformelor de închiriere pe termen scurt; lista unităților clasificate; baza consolidată a recenziilor; cercetarea doctorală despre geografia simbolică a Brașovului.

PR1. Valoarea scăzută a cererii

Brașovul a atins în 2024 numărul maxim de vizitatori din istoria lui, dar fiecare vizitator stă mai puțin. Creșterea în volum nu s-a transformat în valoare, iar scurtarea sejurului a început înaintea pandemiei [I].

• Sejurul mediu a scăzut de la 2,62 nopți în 2001 la 2,19 în 2010, la 1,92 în 2019 și la 1,84 în 2025; din scăderea înregistrată după 2010, circa 79% s-a produs înaintea pandemiei [C].
• Între 2015–2019 și 2022–2025, sosirile au crescut cu 18%, iar înnoptările cu 11%: fiecare vizitator stă cu circa 6% mai puțin decât înainte [C].
• În recenziile Booking, 50,3% dintre sejururi au o singură noapte, iar sejururile de cel puțin trei nopți (21,2%) generează 42,1% din toate nopțile [C]. Consultarea descrie același fenomen: șederea scurtă (B7) apare în 13 interviuri și 7 ateliere, iar volumul fără valoare (B1) în 9 interviuri și 7 ateliere [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD1.1, OD1.2, OD1.5. Politicile: Politicile 1, 2, 3, 4, 6 și 7; S1.

PR2. Variația cererii: capacitatea rămâne neutilizată în extrasezon și în zilele lucrătoare

Brașovul are două sezoane reale, iarna și vara–toamna, dar capacitatea de cazare rămâne în mare parte nefolosită în tot anul. Problema nu este vârful aglomerat, ci nivelul general scăzut al utilizării [I].

• Gradul de ocupare din 2025 (33,2%) este sub cel din 2001 (33,7%); din 2001, înnoptările s-au multiplicat de 2,76 ori, iar capacitatea de 2,80 ori [C].
• Nicio lună a anului nu depășește 45% grad de ocupare (august: 44,3%), iar martie (24,9%), aprilie (26,1%) și mai (29,0%) sunt lunile cele mai slabe [C/E].
• Cererea se dublează la sfârșit de săptămână: „efectiv se dublează piața două zile pe săptămână” (atelierul 05) [D]; sezonalitatea și extrasezonul slab (B25: noiembrie, de luni până joi) apar în 9 interviuri și 5 ateliere [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD2.1, OD2.2. Politicile: Politicile 2, 5 și 6; S1 și S2.

PR3. Mobilitatea internă și accesul în centru și în Poiana

Mobilitatea este problema pe care locuitorii și operatorii o resimt zilnic și o fricțiune pe care vizitatorii o semnalează. Accesul în centrul istoric și în Poiana în zilele de vârf condiționează atât acceptarea turismului, cât și experiența [I].

• ADMI a evaluat accesibilitatea, mobilitatea și fricțiunile cu indicele 1,95 din 5, cel mai slab dintre cele șapte domenii [I]. În consultare, traficul și parcarea (B10) apar în 14 interviuri și 10 ateliere, cea mai largă acoperire între probleme după guvernanță, iar propunerile de mobilitate (C6) în 15 interviuri și 9 ateliere [C].
• În weekendul prelungit 1–3 decembrie 2023 au intrat pe strada Mureșenilor 26.602 vehicule; 36% dintre vehiculele care staționează în centru stau mai puțin de 20 de minute, iar traficul de căutare a unui loc de parcare este estimat la peste 30% din traficul zonei centrale [C]. Recenziile turistice care menționează parcarea și traficul au 25,8% recenzii negative, față de 13,2% în ansamblul recenziilor din afara cazării [C].
• La aeroport, șoferii de transport alternativ autorizați în Brașov nu pot prelua pasageri, iar linia A1 are 14 opriri și circa 39 de minute de mers până la gară [C]; spre Poiana, blocajele din zilele de vârf sunt produse, potrivit unui subiect, poate în mai mult de jumătate, de mașini cu numere de Brașov (Subiect 15) [D].

Obiectivele de dezvoltare: OD3.2, OD3.3, OD4.2. Politicile: Politicile 1, 2 și 3; S4.

PR4. Un centru istoric sub presiune: trafic, ordine vizuală, depopulare

Centrul istoric este principalul motiv de vizită și, în același timp, locul în care presiunea turistică este cea mai vizibilă. Problemele documentate în jurul anului 2018 sunt prezente și în consultarea din 2026 [I].

• În jurul anului 2018, locuitorii dădeau Centrului Vechi note de 6,45 pentru parcare și de 6,21 pentru zgomot, penultimul loc din zece zone ale orașului, iar indicele de îmbătrânire din centru era cel mai ridicat din oraș (259,52 în 2011) [C].
• În consultarea din 2026, haosul comunicării vizuale a comerțului (B38) apare în 15 interviuri, degradarea centrului (B3) în 12 interviuri și 4 ateliere, iar depopularea și înlocuirea rezidenților cu cazări (B4) în 6 interviuri și 5 ateliere [C].
• În 2022, terasele din centrul istoric ocupau efectiv 5.106 mp, față de 3.289 mp închiriați, adică cu 55% mai mult [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD3.2, OD2.3. Politicile: Politicile 1, 4, 5 și 7; S5.

PR5. Poiana Brașov: diferența mare dintre sezon și extrasezon și spațiul public deficitar

Poiana are cea mai mare notorietate dintre obiectivele Brașovului și prețuri premium, dar valoarea se produce aproape numai în interiorul hotelurilor, iar stațiunea depinde de iarnă [I].

• Scorul AirDNA de sezonalitate este 46 în Poiana, față de 79 în oraș¹² [C]. În segmentul de închiriere pe termen scurt, ocuparea din extrasezon este de 26,8% în Poiana, față de 45,2% în oraș; decembrie–februarie aduc 45,9% din veniturile anuale ale stațiunii (26,5% în oraș), iar luna cea mai bună aduce de 6,2 ori mai mult decât cea mai slabă (2,7 în oraș) [C].
• Stațiunea nu are un centru, iar participanții la atelierul 01 o spun direct: „nu avem un centru clar” (atelierul 01) [D]; Poiana deficitară (B13) apare în 9 interviuri și 5 ateliere [C].
• Recenziile culinare ale localurilor din Poiana au nota medie 3,77 și 33,3% recenzii negative, față de 4,41 și 16,0% în oraș; la opt luni din 2026, veniturile segmentului de închiriere pe termen scurt din stațiune au scăzut cu 13,8% [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD1.4, OD2.2, OD5.4. Politicile: Politicile 3 și 4; S1, S2 și S3.

PR6. Reguli inegale pe piața cazării

Segmentul de închiriere pe termen scurt a crescut rapid, iar o parte importantă a lui funcționează în afara regulilor pe care le respectă hotelurile și pensiunile. Diferența afectează concurența, statistica, taxa de oraș și viața în clădirile de locuințe [I].

• În august 2026, platformele aveau circa 2.295 de anunțuri active în Brașov (2.218) și în Poiana (77), față de aproximativ 1.100 de certificate de clasificare; 17 operatori cu cel puțin cinci unități dețin 159 de înregistrări, iar la operatorii cu portofolii mari raportul ajunge la cel puțin cinci anunțuri pentru un certificat [C/E]. În oraș, inventarul a crescut cu 30% din 2023 (de la 1.701 la 2.218 anunțuri active în august) [C].
• Cazările nedeclarate (B5) apar în 11 interviuri și 2 ateliere, iar propunerile de reglementare (C2) în 7 interviuri și 3 ateliere [C].
• Regulamentul (UE) 2024/1028 se aplică din 20 mai 2026³ și cere un număr de înregistrare pentru fiecare unitate; în iunie 2026, România nu începuse emiterea codurilor unice, iar implementarea era „în proces de analiză”⁴ [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD3.4, OD5.2, OD1.5. Politicile: Politica 7.

PR7. Turismul de afaceri fără infrastructură

Turismul de afaceri este segmentul care poate umple zilele lucrătoare și extrasezonul, dar destinația nu are infrastructura și organizarea necesare [I].

• Destinația nu are o hală expozițională: Sala Polivalentă, cu 11.211 locuri și termen de finalizare în iunie 2027, acoperă concertele, sportul și congresele, nu și târgurile, și nu are încă un operator stabilit; ADMI a evaluat turismul de afaceri cu 1,5 din 5 [C/I].
• Romexpo, singurul centru expozițional mare din România, are circa 57.000 mp, inclusiv platformele exterioare; Ptak Warsaw Expo are 143.000 mp în hale, iar centrul expozițional din Brno, al doilea oraș al Cehiei, are peste 125.000 mp de spațiu expozițional net⁵⁶⁷ [C].
• Propunerile privind turismul de afaceri și Sala Polivalentă (C9) apar în 6 interviuri și 5 ateliere [C]. Operatorii din atelierul 05 au explicat de ce un târg industrial a încetat să vină la Brașov:

„Lor le trebuia sală de 3-4000 de metri.” (atelierul 05) [D]

Obiectivele de dezvoltare: OD1.2, OD1.3, OD2.1. Politicile: Politica 6.

PR8. Patrimoniu perceput ca decor, evenimente proprii puțin cunoscute, oraș fără viață seara

Vizitatorii văd centrul istoric, dar intră puțin în el: în muzee, în povestea lui și în viața lui de seară. Evenimentele orașului nu au nici calendar, nici cadență, nici notorietate [I].

• 45,3% dintre vizitatorii români ai Brașovului nu au intrat în niciun muzeu; cele două festivaluri testate au fost vizitate de 15,3% (Brașov Jazz & Blues Festival) și de 13,5% (Săptămâna Comediei) dintre vizitatori [C].
• În recenziile despre obiectivele de patrimoniu, vocabularul material (clădiri, ziduri, turnuri) apare în 32,7% dintre texte, cel interpretativ în 5,5%, iar trimiterile directe la poveste sau la legendă, în 0,8% [C].
• Viața de noapte inexistentă (B15) apare în 7 interviuri și 9 ateliere; recenziile categoriei „divertisment și viață de noapte” au nota medie 4,09 și 23,6% recenzii negative, cele mai slabe după cumpărături [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD2.3, OD4.1, OD4.3. Politicile: Politicile 1 și 5; S2, S4, S5 și S6.

PR9. Gastronomie practicată larg, dar neasociată spontan cu Brașovul

Publicul gastronomic este numeros și legat de Brașov, dar orașul nu are un preparat sau un produs după care să fie recunoscut [I].

• 37,5% dintre călătorii români practică regulat turismul gastronomic, iar 72,5% cel puțin ocazional [C].
• În raportul cercetării naționale, gastronomia apare la 4,9% dintre călători în asocierile spontane cu Brașovul; recodarea capitolului G, care cuprinde și băuturile, terasele și cafenelele, ajunge la 5,9%. Niciun preparat nu este numit de mai mult de trei ori [C].
• Recenziile culinare au nota medie 4,37 și 17,2% recenzii negative; oferta generică (pizza, burgeri, șaorma) coboară nota la 4,08, iar mențiunile produselor locale și ale micului dejun o urcă la 4,68 [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD1.5, OD4.1, OD4.3. Politicile: Politica 4; S5.

PR10. Natura: atu aproape unanim, cu presiuni asupra Tâmpei, faunei și siguranței

Natura este atuul cel mai larg împărtășit al Brașovului și, în același timp, resursa cea mai expusă: eroziunea potecilor, conflictul dintre pietoni și bicicliști, ursul și accidentele pe munte [I].

• Natura și peisajul (A2) apar în 21 dintre cele 22 de interviuri și în 9 dintre cele 12 ateliere, mai des decât orice altă temă a interviurilor [C].
• Intervențiile jandarmeriei pentru urși în județ au crescut de la 770 în 2024 la 1.160 în 2025, iar peste 60% dintre apeluri vin din municipiu și din Poiana [C]; ursul și fauna (B6) apar în 12 interviuri și 5 ateliere [C].
• Serviciul Salvamont al municipiului a avut, în 2025, 792 de intervenții pentru 866 de persoane, dintre care 117 în sezonul cald; într-o singură zi din iulie 2025 a intervenit pentru patru bicicliști accidentați pe traseele de coborâre din Postăvaru [C]. ADMI a adăugat un risc natural nou: troscotul japonez, inclus din 2025 pe lista speciilor invazive care afectează Uniunea, a fost observat într-o pădure de pin din oraș, cu risc de extindere spre Tâmpa și spre pădurile Postăvarului⁸ [C/I].

Obiectivele de dezvoltare: OD4.4, OD5.3, OD5.4. Politicile: Politicile 2 și 3; S3 și S6.

PR11. Guvernanță fragmentată și date insuficiente

Destinația este administrată de multe instituții, fără un loc comun de decizie și fără date proprii. Guvernanța este tema problematică cu cea mai largă acoperire din consultare [I].

• Guvernanța deficitară (B19) apare în 15 interviuri și 10 ateliere, iar propunerea unui OMD care să funcționeze ca platformă și liant (C22) este prezentă în toate cele 12 ateliere [C].
• În scenariul de referință al proiectului, destinația are circa 2,7 milioane de vizite pe an, dintre care 60% fără înnoptare, iar statistica oficială acoperă circa un sfert din ele [E]; ADMI a evaluat datele și monitorizarea cu 1,5 din 5 [I]. Statistica nu separă Poiana de municipiu, iar segmentul de închiriere pe termen scurt a vândut în 2025 circa 363.748 de camere-nopți, în timp ce INS a înregistrat 253.301 înnoptări de persoane în apartamentele și camerele de închiriat [C/E].
• Nu există date publice, la nivelul municipiului, despre alimentația publică (localuri, angajați, cifră de afaceri, cheltuiala turiștilor pentru hrană) [C]; lipsa datelor (B20) apare în 7 interviuri și 4 ateliere [C].

Obiectivele de dezvoltare: OD5.1, OD5.2. Politicile: Politicile 3, 5 și 7; S3 și S4.

PR12. Oamenii și competențele: personal, ghizi, calitatea serviciilor

Calitatea experienței depinde de oameni: de ghizi, de personalul de servire și de antreprenorii din ospitalitate. Consultarea descrie un sector cu resurse, dar fragil [I].

• Deficitul de ghizi și de povestitori (B9) apare în 5 interviuri și 2 ateliere, calitatea serviciilor în scădere și dificultățile de personal (B50) în 2 ateliere, iar educația, inclusiv a angajaților (C18), în 9 interviuri și 7 ateliere [C].
• ADMI a evaluat forța de muncă și educația pentru turism cu 2,0 din 5 și a constatat că este una dintre cele două disfuncționalități prioritare fără o prioritate proprie [I]. La nivel național, marja netă a sectorului hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor a coborât în 2025 la 6%, cel mai redus nivel de după pandemie⁹ [C].
• În recenziile culinare de una și două stele ale destinației, serviciul deficitar (așteptarea, lipsa de amabilitate) apare în 18,8% dintre texte [C]; un subiect descrie astfel personalul rămas în sector după pandemie:

„oameni care [...] nu sunt bine pregătiți. Deprofesionalizați” (Subiect 21) [D]

Obiectivele de dezvoltare: OD4.3, OD1.5. Politicile: Politica 4; S6.