1.2 Poziția Brașovului în România

Volumul. În 2025, județul Brașov a fost al treilea din țară la sosiri (1,38 milioane) și la înnoptări (2,62 milioane), după Municipiul București și județul Constanța¹ [C]. Municipiul are cea mai mare intensitate turistică dintre cele 43 de orașe comparate în raport (5,51 înnoptări pe locuitor, media 2022–2025) [C].

Atractivitatea. Brașovul este destinația cu cea mai ridicată atractivitate dintre cele 15 evaluate în cercetarea națională: 86,9% dintre călătorii români îl consideră atractiv sau foarte atractiv, cu cea mai mică rată de respingere din listă (5,3%), înaintea Sibiului (81,3%) și a Deltei Dunării (79,4%) [C]. Este și destinația urbană cea mai vizitată: 71,3% dintre călători au fost în Brașov în ultimii cinci ani, iar 33,9% îl vizitează cel puțin o dată pe an, pe locul al doilea după litoral [C]. Experiența este evaluată pozitiv de 95,1% dintre vizitatori (49,7% o descriu ca „total agreabilă”), iar 97,0% l-ar recomanda, 76,7% „sigur” [C].

Alternativele percepute și geografia cererii. Destinațiile pe care călătorii români le numesc ca alternative la Brașov formează trei cercuri: Sibiul (numit de 25,3% dintre vizitatori), marile orașe românești (Cluj 16,4%, Iași 14,1%, Oradea 10,5%, Timișoara 7,1%) și capitalele Europei Centrale (30,1% dintre vizitatori numesc cel puțin o destinație externă) [C]. Brașovul este destinația de proximitate a sudului și a estului țării, cu o vizitare anuală de 40–52%, și o destinație rară pentru vest și nord (12–21%), unde distanța este motivul principal al nevizitării [C].

Sezonul de iarnă. Iarna aduce 25,8% din înnoptările municipiului; cu 329.367 de înnoptări în decembrie–februarie (media 2022–2025), Brașovul are al doilea volum de iarnă din țară, după București, și primul între destinațiile care nu sunt capitală [C]. Curba lunară a cererii este cea mai plată dintre destinațiile mari ale țării (coeficientul de variație lunară 0,158, față de o mediană națională de 0,205), dar nicio lună nu depășește 45% grad de ocupare [C].

Valoarea. Sejurul mediu a scăzut de la 2,62 nopți în 2001 la 1,84 în 2025, iar scurtarea este un fenomen național: 34 dintre cele 43 de orașe comparate au un sejur mai scurt după pandemie decât înainte [C]. Proiectul strategiei naționale de turism țintea o cheltuială medie de 650 € pe turist în 2035, față de 541 € în 2019² [C]. Raportul cercetării naționale citește datele Brașovului prin modelul ciclului de viață al destinației: etapa de consolidare, cu primele semnale ale stagnării, adică volum fără creșterea valorii, concentrarea vizitei pe un nucleu de cinci repere, aglomerația apărută în imaginea spontană și percepția de destinație scumpă [C/I].