Cercetarea doctorală despre geografia simbolică a Brașovului, realizată pe teren în jurul anului 2018 (o anchetă în rândul locuitorilor și interviuri de profunzime cu persoane publice și lideri de opinie ai orașului), dă strategiei o bază de comparație1 [C]. Locuitorii își dădeau atunci o notă medie de 8,72 din 10 pentru satisfacția de a locui în Brașov, iar harta lor mentală era dominată de „centrul frumos” [C].
Tabelul 13. Problemele destinației în jurul anului 2018 și în 2026
| Problema | În jurul anului 2018 | În 2026 |
|---|---|---|
| Traficul și parcarea în centru | Centrul Vechi era penultimul din zece zone ale orașului la parcare (6,45) și la zgomot (6,21); centrul era descris ca blocat dimineața [C/D] | traficul și parcarea, a doua problemă a consultării; 26.602 vehicule au intrat pe Mureșenilor într-un weekend prelungit din 2023 [C] |
| Ordinea vizuală a centrului | umbrele de terasă cu sloganurile unor mărci de bere, fațade nerestaurate, terase care ocupau trotuarul [C/D] | Ghidul teraselor (2023) există, dar terasele ocupau în 2022 cu 55% mai mult decât suprafața închiriată, iar haosul comunicării vizuale apare în 15 interviuri [C] |
| Depopularea centrului | indicele de îmbătrânire al Centrului Vechi era cel mai ridicat din oraș (259,52 în 2011) [C] | depopularea centrului apare în 6 interviuri și 5 ateliere [C] |
| Viața de seară | orașul era descris ca „mort” seara, cu terasele închise la ora 22 [D] | aceeași descriere, în 9 din 12 ateliere [C] |
| Evenimentele | fără strategie de comunicare, cu memorabilitate scăzută [C] | festivalurile proprii, vizitate de 13,5–15,3% dintre vizitatori; fără calendar unic [C] |
| Guvernanța | trei candidaturi pierdute în 2015–2018 și „slaba colaborare dintre autorități și societatea civilă” [C] | guvernanța deficitară, problema cu cea mai largă acoperire în consultare [C] |
| Datele | lipseau date de bază despre oraș, de exemplu populația actualizată și originea locuitorilor [C] | statistica oficială acoperă circa un sfert din vizitele reale [E] |
| Ursul | două mențiuni, niciuna ca problemă [C] | ursul și fauna sălbatică (B6) apar în 12 interviuri și 5 ateliere; 1.160 de intervenții pentru urși în județ în 2025 [C] |
Sursa: cercetarea doctorală despre geografia simbolică a Brașovului2; consultarea Etapei I; capitolele P1–P2, C și P3 [C]/[D].
Din comparație rezultă trei constatări [I]:
- șapte dintre cele nouă probleme numite în cel puțin jumătate dintre interviurile din 2026 erau formulate deja în 2018; problemele destinației sunt cunoscute de cel puțin opt ani, iar accentul strategiei trebuie pus pe implementare și pe guvernanță;
- unele lucruri s-au schimbat: aeroportul internațional, deschis în 2023, a avut 337.353 de pasageri în 2025; OMD Brașov există și are o sursă de finanțare în taxa de oraș; Sala Polivalentă are termenul de finalizare în iunie 2027; norma pentru terase a fost adoptată [C]; altele s-au agravat: presiunea turistică, numărul apartamentelor neînregistrate și conflictul cu fauna;
- în 2018, orașul se prezenta mai ales prin ceea ce are, nu prin ceea ce este3; poziționarea propusă în secțiunea 2.3 răspunde acestei constatări.
Note
- Aldea, L. (Oprica) (2020), „(re)Construcția identitară a Brașovului. Geografia simbolică a orașului”, teză de doctorat, SNSPA; articolul autoarei despre imaginea online a orașului: https://doi.org/10.31926/but.ssl.2020.13.62.2.10 (se deschide într-un tab nou) ↩
- Aldea, L. (Oprica) (2020), „(re)Construcția identitară a Brașovului. Geografia simbolică a orașului”, teză de doctorat, SNSPA; articolul autoarei despre imaginea online a orașului: https://doi.org/10.31926/but.ssl.2020.13.62.2.10 (se deschide într-un tab nou) ↩
- Aldea, L. (Oprica) (2020), „(re)Construcția identitară a Brașovului. Geografia simbolică a orașului”, teză de doctorat, SNSPA; articolul autoarei despre imaginea online a orașului: https://doi.org/10.31926/but.ssl.2020.13.62.2.10 (se deschide într-un tab nou) ↩