Pe această pagină
Am comparat trei scenarii de evoluție a destinației până în 2034. Primul prelungește tendințele din 2019–2025. Al doilea urmărește creșterea numărului de vizitatori. Al treilea urmărește creșterea valorii pe vizitator, cu o creștere sustenabilă a numărului de turiști și cu o creștere semnificativă a numărului de clienți ai unităților autorizate. Scenariile sunt construite pe datele INS pentru municipiul Brașov, cu anul 2025 ca bază: 715.064 de sosiri, 1.318.726 de înnoptări, 10.885 de locuri disponibile zilnic, un sejur mediu de 1,84 nopți și un grad de ocupare de 33,2% [C].
Tabelul 16. Ipotezele celor trei scenarii
| Ipoteză | A. Evoluția inerțială | B. Creșterea în volum | C. Creșterea în valoare |
|---|---|---|---|
| Sosiri | +0,81% pe an, ritmul din 2019–2025 | +3% pe an | +1% pe an |
| Durata sejurului | −0,64% pe an, ritmul din 2019–2025 | −0,64% pe an | 2,0 nopți în 2030 și 2,2 în 2034 |
| Locuri de cazare | +1,97% pe an, ritmul din 2019–2025 | +2,5% pe an | +0,5% pe an |
| Valoarea pe vizitator | stagnează | scade (vizitator de o zi și de weekend) | crește în termeni reali |
Sursa: calculul echipei de proiect pe seriile INS [E]/[I].
Tabelul 17. Rezultatele celor trei scenarii în 2030 și în 2034
| Indicator | 2025 | A 2030 | A 2034 | B 2030 | B 2034 | C 2030 | C 2034 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Sosiri (mii) | 715 | 744 | 769 | 829 | 933 | 752 | 782 |
| Durata medie a sejurului (nopți) | 1,84 | 1,79 | 1,74 | 1,79 | 1,74 | 2,00 | 2,20 |
| Înnoptări (milioane) | 1,32 | 1,33 | 1,34 | 1,48 | 1,62 | 1,50 | 1,72 |
| Locuri disponibile zilnic (mii) | 10,9 | 12,0 | 13,0 | 12,3 | 13,6 | 11,2 | 11,4 |
| Gradul de ocupare | 33,2% | 30,4% | 28,3% | 32,9% | 32,7% | 36,9% | 41,4% |
Sursa: INS pentru 2025 [C]; calculul echipei de proiect [E].
Scenariul A. Evoluția inerțială. Dacă tendințele din 2019–2025 continuă, numărul vizitatorilor crește lent, sejurul continuă să scadă, iar capacitatea crește mai repede decât cererea. În 2034, destinația ar avea aproape același număr de înnoptări ca în 2025 (1,34 milioane), cu circa 2.100 de locuri în plus, iar gradul de ocupare ar coborî la 28,3%, spre nivelul din 2013 (24,1%), anul de după extinderea rapidă a capacității [C/E]. Valoarea pe vizitator stagnează, iar presiunea asupra centrului și a Poienii rămâne aceeași, fără beneficii noi pentru oraș [I].
Scenariul B. Creșterea în volum. O creștere de 3% pe an a sosirilor, obținută prin promovare de masă, evenimente mari și vizite scurte, ar aduce în 2034 circa 933.000 de sosiri, cu 30% mai multe decât în 2025. Sejurul ar continua însă să scadă, iar capacitatea nouă ar absorbi cererea suplimentară: gradul de ocupare ar rămâne la nivelul actual (32,7%) [E]. Scenariul crește presiunea asupra centrului istoric, a Poienii, a Tâmpei și a traficului exact în zilele de vârf și în locurile deja aglomerate, iar acceptarea turismului de către locuitori devine riscul principal [I].
Scenariul C. Creșterea în valoare. O creștere moderată a sosirilor (1% pe an), un sejur care ajunge la 2,2 nopți și o capacitate care crește lent produc în 2034 circa 1,72 milioane de înnoptări, cu 30% mai multe decât în 2025, și un grad de ocupare de 41,4%, peste maximul istoric din 2019 (36,9%) [C/E]. Creșterea se face mai ales în nopți: față de scenariul A, destinația câștigă circa 380.000 de înnoptări pe an, cu circa 13.000 de vizitatori în plus [E]. Câștigul se produce în extrasezon și în zilele lucrătoare, adică în perioadele în care capacitatea există deja și nu creează presiune suplimentară [I]. La această creștere se adaugă clienții pe care unitățile autorizate îi câștigă din intrarea în evidență a cazărilor neînregistrate astăzi și din vizitatorii de o zi care rămân peste noapte; acest efect nu este cuprins în proiecție și se măsoară separat [I].
Scenariul ales. Strategia alege creșterea în valoare: o creștere sustenabilă a numărului de turiști, o creștere semnificativă a numărului de clienți ai unităților autorizate și o creștere mare a valorii pe vizitator, a duratei sejurului și a utilizării capacității existente [I]. Am identificat patru argumente:
- este singurul scenariu care crește gradul de ocupare și, prin el, rentabilitatea capacității construite în ultimii douăzeci de ani [E/I];
- distribuie creșterea în timp (extrasezon, zile lucrătoare) și în spațiu (cartiere, Poiana, regiune), nu în vârfurile existente, și protejează astfel acceptarea locuitorilor [I];
- corespunde segmentelor cu cele mai lungi sejururi, deja prezente în destinație: familiile, vizitatorii străini, Poiana [C/I];
- este scenariul cerut, cu formulări diferite, de consultare: volumul fără valoare (B1) și șederea scurtă (B7) sunt problemele, iar prelungirea șederii este propunerea care apare cel mai des în temele gastronomice și culturale ale consultării [C/D].
Scenariul ales are două condiții [I]. Prima: capacitatea nouă trebuie să crească lent, iar creșterea să vină din calitate și din reconversie, nu din extinderea stocului. A doua: datele trebuie să separe creșterea reală de efectul statistic al înregistrării cazărilor care azi nu sunt raportate; când unitățile de închiriere pe termen scurt neînregistrate intră în evidențe, sosirile și înnoptările raportate cresc fără ca cererea să fi crescut. Observatorul destinației (OD5.2) urmărește separat cele două efecte.
Scenariile nu includ efectul centrului expozițional (Politica 6). În estimarea ADMI, prima etapă, de 50.000 mp, ar genera circa 500.000 de înnoptări pe an, echivalentul a 38% din înnoptările înregistrate în 2025 [E]. Efectul depinde de studiul de fezabilitate și de calendarul execuției (etapa 1 în 2029–2031, în funcție de studiu), iar evaluarea intermediară din 2030 îl integrează în ținte [I].