Pe această pagină
Pe scurt. Politica face din cultură, întâi, motivul pentru care brașoveanul iese în oraș și, apoi, motivul nopții a doua a vizitatorului. obiceiul Junilor primește dosarul de înscriere în Registrul național al patrimoniului imaterial, iar purtătorii lui sunt consultați, patrimoniul construit se citește pe straturi, centrul istoric are o ordine vizuală aplicată și rămâne locuit, muzeele cooperează, destinația are un calendar unic, iar orașul este viu seara în zone definite și în centrele culturale de cartier. Candidatura Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034 leagă aceste direcții într-un program cu termen fix.
Provocările adresate
- PR8. Patrimoniul perceput ca decor și evenimentele puțin cunoscute. 45,3% dintre vizitatori nu au intrat în niciun muzeu, iar cele două festivaluri brașovene testate în cercetarea națională au fost vizitate de 13,5–15,3% dintre vizitatori [C]. Junii apar la 0,1% dintre călători în asocierile spontane cu Brașovul, iar vocabularul recenziilor despre patrimoniu este interpretativ numai în 5,5% dintre cazuri [C].
- PR4. Un centru istoric sub presiune. Haosul comunicării vizuale a comerțului (tema B38) apare în 15 interviuri; terasele ocupau în 2022 cu 55% mai mult spațiu decât cel închiriat [C].
- PR2. Variația cererii. Fereastra în care evenimentele au cel mai mare efect asupra cererii este primăvara: indicele sosirilor este 83 în martie și 79 în aprilie (media anului = 100) [C].
- PR11. Guvernanța și finanțarea. Finanțarea culturii independente din bugetul Primăriei a scăzut de la 25,25 lei pe locuitor în 2024 la zero în 2025 și la 2,78 lei în 2026, iar Consiliul Județean a trecut de la 2 milioane de lei în 2025 la zero în 2026 [C]; OMD Brașov a fost fondat fără instituții culturale și fără instituții de educație [C].
Obiectivele servite
Contribuție principală la OS2 (OD2.3), OS3 (OD3.2, OD3.3) și OS4 (OD4.1, OD4.3); contribuție secundară la OS1 (OD1.1).
Situația urmărită în 2034
Brașoveanul iese în oraș pentru cultură, nu doar în centru și nu doar în weekend. Obiceiul Junilor din Șcheii Brașovului este înscris în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, tricentenarul primei atestări, 26 martie 2028, a fost celebrat ca program multianual, iar dosarul pentru Lista Reprezentativă UNESCO este depus împreună cu Uniunea Junilor. Centrul istoric se citește pe straturi, de la gotic la Orașul Stalin, cu turnurile și bastioanele deschise și cu Cetățuia redeschisă, cu o ordine vizuală aplicată și cu locuitori numărați și consultați [I].
Muzeele au un bilet comun și un spațiu expozițional de cel puțin 2.000 mp și produc evenimente. Destinația are un calendar unic, publicat cu un an înainte, cu un eveniment-emblemă propriu; orașul este viu seara în zone definite prin hotărâre a Consiliului Local, iar cartierele au centre culturale. Ghizii și povestitorii sunt acreditați de OMD. Brașovul a depus în 2028 candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034, iar programul construit pentru candidatură a rămas al orașului, oricare a fost decizia juriului; ținta este ca Brașovul să poarte titlul în 2034 [I].
Măsurile-cheie
Tabelul 41. Măsurile-cheie ale Politicii 5
| Cod | Măsura | Actorul principal | Orizontul |
|---|---|---|---|
| DC1-a, DC1-b | Dosarul pentru înscrierea obiceiului Junilor în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial și programul tricentenarului (2026–2028), cu decizia asupra ritualului la Uniunea Junilor | Uniunea Junilor; Muzeul de Etnografie; Institutul Național al Patrimoniului; OMD Brașov | dosarul 2027–2028; dosarul UNESCO 2029–2031 |
| DC2-b, DC2-c | Turnurile și bastioanele deschise, cu program, custode și interpretare; decizia asupra funcțiunii Cetățuii după deschiderea parțială din 2027 | Primăria; Consiliul Județean; Biserica Evanghelică C.A.; OMD Brașov | turnurile 2027–2028; Cetățuia: decizia 2027, funcțiunea 2028–2030 |
| DC3-b, DC3-f | Parcul cultural al centrului istoric, cu regim vizual și fiscal adoptat printr-o singură hotărâre a Consiliului Local, și recensământul rezidenților centrului | Primăria; Consiliul Local | hotărârea 2027–2028; recensământul 2027, repetat în 2030 și în 2033 |
| DC4-a, DC4-b | Acordul-cadru dintre Primărie, Consiliul Județean și cultele proprietare de patrimoniu, cu OMD ca secretariat, și biletul comun al muzeelor și monumentelor, cu contorizarea intrărilor | Primăria; Consiliul Județean; OMD Brașov | acordul 2027; biletul comun 2028 |
| DC5-a, DC5-c | Manualul de narațiune al destinației și școala de ghizi și povestitori acreditați de OMD | OMD Brașov; Universitatea Transilvania; muzeele | 2027–2028 |
| DC6-a, DC6-e | Calendarul unic al destinației, cu OMD ca singură autoritate de calendar, și evenimentul-emblemă: festivalul internațional al brânzei și al tradiției pastorale (DG6-a) | OMD Brașov | calendarul 2027, pentru 2028; prima ediție 2029 |
| DC7-a, DC7-e | Zonele de seară, cu conținut cultural și cu riveranii la masă, și centrele culturale de cartier, în fostele centrale termice și în cinematografe | Primăria; Consiliul Local; OMD Brașov | zonele 2027–2028; trei centre până în 2030 |
| DC8-g, DC9-a | Strategia culturală a municipiului, evaluată în 2027 și actualizată înaintea depunerii, și hotărârea Consiliului Local de candidatură la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034 | Primăria; Consiliul Local | 2027; strategia actualizată până la jumătatea anului 2028; dosarul în toamna lui 2028 |
Sursa: capitolul C, secțiunea 4.
Ce face autoritatea publică
- Patrimoniul: Cetățuia, programul turnurilor în parteneriat cu proprietarii, iluminatul arhitectonic, ghidul de fațade, mecanismul gradual pentru clădirile neîntreținute și controlul intervențiilor, cu un ghișeu unic de avizare.
- Regulamentele: parcul cultural al centrului istoric, regulamentul local de publicitate, zonele de seară, regulamentul spațiilor publice și al parcurilor (tarife pe zi, rezervarea cu un an înainte, branșamente electrice permanente), zonele de artă urbană.
- Spațiile: cinematografele, centralele termice, Piața Astra, Sala Polivalentă, cu un operator profesionist selectat prin procedură competitivă, și Centrul Cultural „Apollonia Hirscher” ca nucleu al structurii publice de management cultural.
- Finanțarea: Ghidul cultural reformat (contracte multianuale, buget disponibil din ianuarie, costuri de personal eligibile, trei linii) și fondul cultural alimentat dintr-o cotă a taxei de oraș, cu destinații stabilite prin hotărâre a Consiliului Local.
- Muzeele județene: biletul comun, programele publice, Noaptea Muzeelor și seria anuală a vizitatorilor, în sarcina Consiliului Județean Brașov.
- Candidatura: decizia, bugetul și dosarul, la Primărie și la Consiliul Local; echipa candidaturii în structura publică de management cultural, construită pe baza Centrului Cultural «Apollonia Hirscher», fără o instituție nouă, cu coordonator și director artistic selectați prin concurs.
Opțiunea aleasă
Tabelul 42. Scenariile capitolului C și opțiunile recomandate
| Scenariul | Opțiunea recomandată [I] |
|---|---|
| C·Sc1. Evenimentul-emblemă | festivalul internațional al brânzei și al tradiției pastorale, comun cu capitolul G (DG6-a); tricentenarul Junilor din 2028 este anul aniversar al calendarului; festivalurile de volum rămân evenimente ale polilor de volum, fără statut de emblemă |
| C·Sc2. Cetățuia după 2027 | funcțiune mixtă: restaurant de epocă și loc de promovare a gastronomiei pastorale, ca nucleu, și divertisment istoric documentat muzeal, deschise publicului și legate de parc, de Strada Lungă și de Bartolomeu |
| C·Sc3. Săptămâna Junilor | varianta hibridă: ritualul intact în Șchei, în Săptămâna Luminată, și prezentarea și transmiterea obiceiului în cartiere, în afara ei, stabilite de Uniunea Junilor împreună cu OMD Brașov și cu Primăria |
| C·Sc4. Statutul temei | capitol tematic transversal, cu mandatul OMD Brașov pentru cultură ca funcție de destinație |
| C·Sc5. Instrumentul pentru ordinea vizuală a centrului | parcul cultural ca cadru și stimulentele ca motor, cu regim vizual și fiscal, fără selecția pe concept a comerțului privat |
| C·Sc6. Spațiul expozițional de cel puțin 2.000 mp | halele Rulmentul, cu condiția clarificării proprietății; dacă proprietatea nu se clarifică până în 2028, alegerea se face între platforma CET, o clădire de patrimoniu reconvertită și polul Sala Polivalentă–Bartolomeu, în corelare cu amplasamentul centrului expozițional (Politica 6) |
| C·Sc7. Forma candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii | municipiul, inclusiv Poiana Brașov, ca titular, cu zona metropolitană și Țara Bârsei ca teritoriu al programului, fără o candidatură comună cu alte orașe |
Sursa: capitolul C, secțiunea 6.
Ce câștigă locuitorii
- centre culturale în cartiere și evenimente mici aproape de casă, în fiecare weekend;
- zone de seară stabilite împreună cu riveranii, cu reguli de sunet și cu un responsabil al vieții de seară;
- ora de patrimoniu local în școli și tururi pentru brașoveni în propriul oraș;
- un centru istoric numărat, consultat și păstrat locuit, fără tonete și fără mobilier cu mărci comerciale;
- o finanțare previzibilă pentru operatorii culturali locali și participarea la pregătirea candidaturii, prin consultarea conceptului pe cartiere și prin rețeaua de voluntari.
Instrumentele de marketing
- narațiunea-cadru a destinației, târgul modern de graniță, cu sub-mărcile identitare (Civilizația Muntelui, orașul tiparului, libertatea, Kronstadt, Șcheiul);
- regula „legenda întâi, faptul la sfârșit” aplicată ghizilor, panourilor și aplicațiilor;
- tema Dracula tratată creativ, ca atracție printre altele, cu comunicare diferențiată pentru piețele îndepărtate și pentru publicul român;
- calendarul unic publicat cu un an înainte, agenda culturală integrată bilingvă, biletul comun, banca de imagini și centrul de presă al destinației;
- traseele tematice: straturile arhitecturale, Brașovul comunist, orașul tiparului, Șcheiul interpretat de purtătorii lui;
- candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034, ca program de comunicare a orașului în 2027–2030.
Indicatorii
Tabelul 43. Indicatorii Politicii 5
| Indicator | Baza | Ținta 2030 | Ținta 2034 | Sursa |
|---|---|---|---|---|
| Statutul obiceiului Junilor | neînscris în Registrul național; fără dosar UNESCO [C] | înscris în Registrul național (din 2028) | dosarul UNESCO depus (până în 2031) | Institutul Național al Patrimoniului; UNESCO |
| Vizitatorii Brașovului care nu au intrat în niciun muzeu | 45,3% [C] | cel mult 40% | cel mult 35% | cercetarea națională |
| Nota recenziilor pentru obiective și monumente | 4,31 [C] | cel puțin 4,43 | cel puțin 4,55 | recenziile online |
| Centrele culturale de cartier în funcțiune | niciunul | 3 | cel puțin 3 | Primăria |
Sursa: capitolul C, secțiunea 7; secțiunea 2.6 (OD2.3) [C]/[I].
Unde se citește integral
Volumul III, capitolul C, „Cultura”: direcțiile DC1–DC9 (secțiunea 4), guvernanța (secțiunea 5), scenariile (secțiunea 6) și indicatorii (secțiunea 7, 27 de indicatori).