Poiana Brașov, stațiune premium (P5)

Provocările adresate

• PR5. Diferența dintre sezon și extrasezon și spațiul public deficitar. Ocuparea din extrasezon a segmentului de închiriere pe termen scurt este de 26,8%, față de 45,2% în oraș, iar iarna aduce 45,9% din veniturile anuale [C]; stațiunea nu are un centru: „nu avem un centru clar” (atelierul 01) [D].
• PR1. Valoarea produsă numai în interiorul hotelurilor. Sejurul rezervat prin Booking este mai lung în Poiana (2,08 nopți) decât în oraș (1,79), dar turiștii care stau mult rețin personalul (31,0% dintre mențiunile pozitive), mâncarea (16,9%) și spa-ul (16,6%) hotelului, nu spațiul public [C].
• PR3. Accesul. Blocajele din zilele de vârf sunt produse, potrivit Subiectului 15, poate în mai mult de jumătate, de mașini cu numere de Brașov [D]; drumul Poienii este drum național, iar parcarea de transfer din Poiana Mică (434 de locuri) nu este folosită la potențial [C/D].
• PR10. Siguranța. În parcul de ciclism montan din Postăvaru nu există trasee verzi, iar singurul traseu albastru are prima porțiune de nivel roșu [C]; atelierul 01 consemnează o singură echipă de intervenție pentru urși în toată zona metropolitană [D].
• PR11. Datele. Nu există nicio serie oficială a sosirilor, a înnoptărilor sau a ocupării în stațiune [C].

Obiectivele servite

Contribuție principală la OS1 (OD1.4), OS2 (OD2.2) și OS4 (OD4.1, OD4.4); contribuție secundară la OS3 (OD3.3) și OS5 (OD5.2, OD5.4).

Situația urmărită în 2034

Poiana Brașov este stațiunea montană premium de referință a României: compactă și pentru patru anotimpuri, cu un standard premium în toate serviciile ei, private și publice. Stațiunea are un centru, zona zero, locul în care turistul ajunge mai întâi, în care se concentrează comerțul de standard, gastronomia și calendarul și din care pornesc aleile, promenada și traseele; comerțul și evenimentele din zona zero sunt guvernate de reguli stricte, ca noul centru să nu reproducă zona de vânzări din parcarea de lângă teleferic [I].

Turistul trăiește Poiana ca pe o singură stațiune: primește în orice unitate aceeași informare și cardul stațiunii, își alege activitățile dintr-un singur loc, folosește naveta stațiunii și are ce face între orele 17 și 22. În fiecare weekend al anului, stațiunea celebrează în zona zero o țară cu ambasadă în România, împreună cu gastronomia ei. Brașoveanul urcă în Poiana cu autobuzul, nu cu mașina. Stațiunea rămâne fără blocuri de apartamente, cu pădurea și Postăvarul drept principala ei valoare [I].

Măsurile-cheie

Tabelul 35. Măsurile-cheie ale Politicii 3

Sursa: capitolul P5, secțiunea 4.

Ce face autoritatea publică

• Regulile: planul urbanistic zonal, Regulamentul stațiunii, Regulamentul zonei zero, regulamentul de publicitate, regimul de liniște al stațiunii, regulile pârtiei și ale traseelor, regimul închirierilor pe termen scurt în stațiune.
• Guvernanța, datele și finanțarea: linia bugetară distinctă a Primăriei pentru domeniul public al stațiunii; fondul stațiunii, alimentat dintr-o cotă a taxei de oraș colectate în Poiana; formalizarea consultării Asociației; seria lunară a înnoptărilor din stațiune, din evidența taxei de oraș.
• Centrul stațiunii: amplasamentul prin planul urbanistic, construirea zonei zero și conformarea sau desființarea comerțului din parcarea de sub teleferic.
• Infrastructura de bază: trotuare și alei continue, iluminat de stațiune, întreținere la standard, deszăpezire, salubritate rezistentă la urs, toalete și semnalistică.
• Mobilitatea: protocolul permanent pentru regimul drumului, schema de fluxuri, linia de mare frecvență, integrarea tarifară a parcărilor de transfer, linia 20B Poiana–Râșnov, calendarul public al închiderilor de drum.
• Traseele, agrementul și siguranța: promenada iluminată biserică–Poiana Mică, traseele de alergare, Postăvarul accesibil, sania de vară; echipa de intervenție pentru faună cu timp de răspuns garantat, delimitarea pârtiilor de schi de cele de sanie, regula după care bicicletele se urcă pe cablu numai până la plecarea traseelor omologate.
• Activele publice: Centrul de Agrement, cu funcțiune mixtă și operator profesionist; protocolul pentru stadion și patinoar.

Opțiunea aleasă

Tabelul 36. Scenariile capitolului P5 și opțiunile recomandate

Sursa: capitolul P5, secțiunea 7.

Ce câștigă locuitorii

• Poiana ca al doilea spațiu de agrement al brașovenilor, accesibilă cu autobuzul de mare frecvență, fără blocajele din zilele de vârf;
• trasee de alergare, de plimbare și de bicicletă pentru familii și o promenadă iluminată;
• un centru al stațiunii, cu târg de Crăciun și program în fiecare weekend;
• siguranță: patrule de seară în sezon, echipă de intervenție pentru faună, reguli aplicate pe pârtie și pe trasee;
• o stațiune fără blocuri de apartamente, cu pădurea și Postăvarul protejate, și o parte din taxa de oraș reinvestită în ea.

Instrumentele de marketing

• comunicarea Poienii ca stațiune, sub marca destinației, cu sub-marca stațiunii, nu ca listă de unități;
• pachetele comune ale operatorilor și sejurul în două etape, stațiune și oraș, vândut ca un singur produs;
• cardul stațiunii, componentă a abonamentului integrat al destinației;
• programul „Poiana celebrează lumea”, cu dublu public: comunitatea țării invitate din România și piața-sursă a acelei țări;
• piețele externe cu zbor direct spre Brașov-Ghimbav și cu sejur lung: Israel, Regatul Unit, Germania, Polonia;
• produsele de iarnă pentru copii și familii (vacanța de schi din februarie) și produsul de conferințe comun cu Sala Polivalentă.

Indicatorii

Tabelul 37. Indicatorii Politicii 3

Sursa: capitolul P5, secțiunea 8; echipa de proiect [I].

Unde se citește integral

Volumul III, capitolul P5, „Poiana Brașov”: direcțiile P5·D1–P5·D7 (secțiunea 4), inventarul intervențiilor autorității publice (secțiunea 5 și Anexa B, 59 de intervenții), guvernanța și rolul consultativ al Asociației (secțiunea 6), scenariile (secțiunea 7) și indicatorii (secțiunea 8).