Calendarul destinației

Provocările adresate

• PR8. Evenimentele puțin cunoscute. Cele două festivaluri brașovene testate au fost vizitate de 13,5–15,3% dintre vizitatori, iar unul dintre ele este necunoscut pentru 54,2% dintre aceștia [C]; evenimentele apar la 2,3% dintre călători în asocierile spontane cu Brașovul [C]. Propunerile privind evenimentele sunt prezente în toate cele 12 ateliere [C].
• PR2. Variația cererii. Martie are indicele sezonier cel mai mic al înnoptărilor (0,76), iar primăvara aduce numai 20,2% din înnoptările anului [C].
• PR5. Poiana Brașov. Stațiunea nu are un program de seară și nici un calendar propriu integrat în cel al destinației (atelierul 01; Subiect 18) [D].

Obiectivele servite

Contribuție principală la OS2 (OD2.1, OD2.3) și OS4 (OD4.1); contribuție secundară la OS1 și OS3.

Situația urmărită în 2034

Calendarul destinației cuprinde cel puțin 12 evenimente recurente cu cel puțin trei ediții consecutive, iar cel puțin 40% din zilele de eveniment cad în extrasezon. Festivalul internațional al brânzei și al tradiției pastorale se organizează anual din 2029; tricentenarul Junilor din 2028 a fost anul aniversar al calendarului; Poiana celebrează în fiecare weekend o țară, iar piețele centrale și cartierele au în fiecare weekend evenimente mici, într-un calendar fix [I].

Măsurile-cheie

Tabelul 52. Măsurile-cheie ale politicii S2

Sursa: capitolele C, G, P5 și P3.

Ce face autoritatea publică

• regulamentul de acces la spațiul public și la spațiile culturale: tarife pe zi, răspuns în termen, rezervarea piețelor cu un an înainte, branșamente electrice permanente în piețe (DC4-i);
• operatorul profesionist al Sălii Polivalente, cu un calendar de iarnă (DC4-g);
• finanțarea multianuală a festivalurilor cu tradiție, prin Ghidul cultural reformat (DC8-a);
• o cotă din taxa de oraș pentru localitățile-gazdă ale evenimentelor destinației din zona metropolitană (DC6-g);
• calendarul public al închiderilor de drum pentru evenimente, comunicat printr-un singur canal imediat după aprobarea evenimentului, de regulă în luna anterioară (P5·D1-e).

Opțiunea aleasă

Evenimentul-emblemă este festivalul internațional al brânzei și al tradiției pastorale, comun capitolelor C și G (C·Sc1, G·Sc1) [I]. Evenimentele în natură au un plafon de participanți stabilit pe tip de eveniment și pe loc, cu volumul mare la poale (P3·Sc4) [I]. Evenimentele de masă nu se amplasează în stațiune, ci în Poiana Mică sau în alte locuri ale destinației cu acces rezolvat (capitolul P5, secțiunea 3.2) [I]. Administrația este facilitator, nu organizator de evenimente [I].

Ce câștigă locuitorii

• evenimente mici aproape de casă, în fiecare weekend;
• un centru istoric liniștit, cu evenimente acustice și cu oră fixă;
• un calendar cunoscut din timp, în care se pot planifica și ieșirile brașovenilor;
• evenimente pentru tineri, nu doar pentru familii și seniori.

Instrumentele de marketing

• calendarul publicat cu un an înainte în comunicarea destinației și în agenda culturală integrată, bilingvă;
• evenimentul-emblemă ca vector al imaginii externe, cu piețele partenere ale festivalului;
• programul „Poiana celebrează lumea”, cu două publicuri: comunitatea țării invitate din România și piața-sursă a țării respective;
• candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034 și proiectele ei pilot.

Indicatorii

Tabelul 53. Indicatorii politicii S2

Sursa: capitolul C, secțiunea 7; capitolul P5, secțiunea 8 [C]/[I].

Unde se citește integral

Capitolul C (DC6, DC1-b, DC9-f), capitolul G (DG6), capitolul P5 (P5·D3) și capitolul P3 (P3·D7), în Volumul III.