Natura pe patru anotimpuri și turismul activ (P3)

Provocările adresate

• PR10. Natura sub presiune. Natura și peisajul (A2) apar în 21 de interviuri și 9 ateliere; intervențiile pentru urși în județ au crescut de la 770 în 2024 la 1.160 în 2025, peste 60% în municipiu și în Poiana; Salvamontul a avut, în 2025, 792 de intervenții în zona Postăvaru–Poiana [C].
• PR2. Variația cererii. Primăvara (martie–mai) aduce numai 20,2% din înnoptările anului, iar martie are indicele sezonier cel mai mic (0,76) și un grad de ocupare estimat de 24,9% [C].
• PR3. Accesul. Transportul public spre localitățile-poartă ale Carpaților este rar (atelierele 11 și 12) [D]; la sfârșit de săptămână, pe Drumul Vechi, brașovenii care ies la plimbare sunt „bară la bară cu alți turiști” (Subiect 12) [D].
• PR1. Valoarea scăzută a cererii. Turiștii descriu natura mai ales ca panoramă: drumeția apare în 1,4% dintre recenziile turistice, pădurea în 1,2% [C].

Obiectivele servite

Contribuție principală la OS2 (OD2.1, OD2.4), OS3 (OD3.3), OS4 (OD4.4) și OS5 (OD5.3, OD5.4); contribuție secundară la OS1 (OD1.1).

Situația urmărită în 2034

Brașovul este orașul de munte al României. Natura începe din centrul istoric și se parcurge pe jos, cu bicicleta sau cu telecabina, la nivelul fiecăruia, în fiecare anotimp. Brașoveanul are natura aproape de casă: parcurile se folosesc, familiile au trasee sigure de bicicletă până la pădurile-parc, iar Tâmpa rămâne locul de plimbare al orașului, rezervație cu poteci refăcute și sigure, fără asfalt și fără infrastructură grea în pădure [I].

Pădurile-parc au o rețea de trasee gradate și marcate, cu piste pentru familii și cu trasee de ciclism montan separate de potecile pietonilor. Urșii nu mai găsesc hrană în oraș, în Poiana și pe trasee, iar fauna se observă fără să fie hrănită. Vizitatorul știe unde se află, ce echipament îi trebuie și pe cine sună. Brașovul este baza din care se pleacă, fără mașină, spre Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare, Ciucaș și Făgăraș [I].

Măsurile-cheie

Tabelul 32. Măsurile-cheie ale Politicii 2

Sursa: capitolul P3, secțiunea 4.

Ce face autoritatea publică

• Regulile: regulamentul revizuit de utilizare a parcurilor (gazon deschis, picnic, sport ușor); planul de management al Tâmpei; aplicarea și completarea regulamentului drumurilor forestiere; regulile muntelui comunicate unitar și standardul de observare a faunei.
• Natura din oraș: locuri de joacă, parcuri și păduri urbane noi pe platformele industriale dezafectate și în cartierele noi, coridoare verzi spre poale.
• Tâmpa: lucrările urgente de siguranță pe poteci, platforma belvedere, aleea accesibilă de la poale, informarea și interpretarea, contoarele de vizitatori.
• Pădurile-parc și capetele de traseu: pistele pentru familii, separarea traseelor de ciclism montan, vetrele și toaletele, parcul dendrologic din Noua, capetele de traseu legate de transportul public, controlul plantelor invazive.
• Fauna: deșeurile inaccesibile urșilor, gardurile electrice pe lizieră, aplicarea interdicției de hrănire.
• Siguranța: informarea unitară, bornele, raportul public anual al componentei Salvamont a taxei de oraș, programul previzibil al transportului pe cablu și limitarea transportului bicicletelor cu telecabina până în zona vârfului Postăvaru.
• Guvernanța și datele: grupul de coordonare pentru natură și turism activ, convocat de OMD Brașov; ghișeul unic de avizare pentru trasee, amenajări ușoare și evenimente în natură; seriile noi de date (contoare, incidente, natura locuitorilor).

Opțiunea aleasă

Tabelul 33. Scenariile capitolului P3 și opțiunile recomandate

Sursa: capitolul P3, secțiunea 7.

Ce câștigă locuitorii

• parcuri publice care pot fi folosite pentru odihnă, joacă și picnic, după reguli clare, din 2028;
• trasee sigure de bicicletă de la cartiere la pădurile-parc și un traseu accesibil la poalele Tâmpei pentru vârstnici, persoane cu dizabilități și familii cu cărucioare;
• mai puține incidente cu urșii în cartierele de la marginea pădurii;
• programul „Brașovenii în natură” și ziua anuală a orașului în natură, Ziua ariei naturale protejate Muntele Tâmpa;
• educație în natură pentru toate școlile din municipiu, până în 2031.

Instrumentele de marketing

• poziționarea de oraș de munte, cu natura folosită (drumeție, bicicletă, alergare, zbor, observarea faunei), nu doar cu panorama;
• catalogul produselor active pe durate și pe niveluri și catalogul excursiilor de natură din Brașov, distribuite prin OMD și prin unitățile de cazare;
• harta unică a traseelor, cu cod QR în fiecare unitate de cazare;
• calendarul naturii, integrat în calendarul unic, cu produse proprii pentru primăvară și pentru noiembrie;
• Festivalul Olimpic al Tineretului European din februarie 2027, ca lansare a ofertei de iarnă activă;
• comunitățile sportive și cluburile montane, ca parteneri ai comunicării stilului de viață activ al orașului;
• standardul de observare a faunei: OMD promovează numai operatorii care îl respectă.

Indicatorii

Tabelul 34. Indicatorii Politicii 2

Sursa: capitolul P3, secțiunea 8; echipa de proiect [I].

Unde se citește integral

Volumul III, capitolul P3, „Natura pe patru anotimpuri”: direcțiile P3·D1–P3·D8 (secțiunea 4), inventarul intervențiilor autorității publice (secțiunea 5 și Anexa B), guvernanța (secțiunea 6), scenariile (secțiunea 7) și indicatorii (secțiunea 8).