1.8 Tendințele

Tendințele de mai jos schimbă cererea și oferta în orizontul strategiei. Pentru fiecare, secțiunea arată ce spun datele oficiale și ce înseamnă pentru Brașov.

Cererea internațională crește, iar piața românească a stagnat în 2025

În 2025 s-au înregistrat circa 1,52 miliarde de sosiri turistice internaționale, cu 4% mai multe decât în 2024; Europa a primit 793 de milioane de turiști internaționali, cu 6% mai mulți decât în 2019, iar pentru 2026 se estimează o creștere de 3–4%¹ [C]. În Uniunea Europeană, înnoptările au atins un nou record în 2025, aproape 3,1 miliarde, cu 2,2% mai multe decât în 2024; România a fost una dintre cele trei țări cu scădere (−1,7%)² [C]. În România, sosirile au scăzut cu 2,4%, iar turiștii străini au reprezentat 18,6% din sosiri³ [C]. În municipiul Brașov, sosirile au scăzut în 2025 cu 3,9%, iar înnoptările cu 3,1%; în primele opt luni din 2026, sosirile au revenit la nivelul din 2025 (+0,3%)⁴ [C].

Pentru Brașov, creșterea nu mai poate veni în principal din piața internă, care aduce peste 80% din sosirile din țară. Ea trebuie să vină din piețele externe, pentru care aeroportul Brașov-Ghimbav a devenit o poartă (337.353 de pasageri în 2025, +48%)⁵, și din valoarea fiecărui vizitator [I].

Sejururi mai scurte și bugete mai atente

Scurtarea sejurului este un fenomen național: 34 dintre cele 43 de orașe comparate au un sejur mai scurt după pandemie decât înainte, iar mediana a scăzut de la 1,75 la 1,67 nopți; datele sugerează o convergență spre vacanța scurtă de oraș, cu un punct de echilibru de 1,4–1,5 nopți [C]. În Europa, intenția de călătorie este ridicată (82% dintre europeni plănuiau o călătorie în primăvara și vara lui 2026), dar durata cea mai frecventă a scăzut la 4–6 nopți, iar costul călătoriei este principala îngrijorare⁶ [C].

Pentru Brașov, un sejur mai lung cere motive pentru noaptea a doua și a treia, produse organizate pe durate și o atenție specială pentru familii și pentru vizitatorii străini, segmentele cu cele mai lungi sejururi [I].

Costuri mai mari și marje mai mici în ospitalitate

În 2025, cifra de afaceri a sectorului hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor a crescut cu 12%, dar profitul net a scăzut, iar marja netă a coborât de la 8% la 6%; prețurile la restaurante și cafenele erau în iunie 2026 cu peste 11% mai mari decât cu un an înainte⁷ [C]. Operatorii brașoveni explică nivelul prețurilor prin costul muncii și prin productivitatea scăzută (atelierul 05) [D].

Pentru Brașov, concurența prin preț nu este o opțiune realistă; strategia mizează pe valoare: produsul local, reperele culinare, eticheta de calitate, cooperarea și achizițiile comune ale operatorilor [I].

Clima schimbă sezoanele

La o încălzire globală de 2 °C, 53% dintre stațiunile de schi europene ar avea un risc foarte ridicat de deficit de zăpadă, iar la 4 °C, 98%; zăpada artificială reduce mult riscul în Alpi, dar în masivele de altitudine medie analizate în Franța și în Elveția riscul rămâne ridicat (56% la 2 °C)⁸ [C]. Pentru Europa, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimează că încălzirea mută o parte a cererii din vară spre primăvară și toamnă, iar luna aprilie are cel mai mare câștig în scenariul cel mai cald⁹ [C].

Pentru Brașov, efectul este dublu. Poiana, cu altitudinea maximă a masivului de 1.783 m și cu 45,9% din veniturile segmentului de închiriere pe termen scurt realizate iarna, trebuie să se diversifice [C/I]. Orașul de munte câștigă, în schimb, argumente pentru primăvară, pentru toamnă și pentru verile mai calde, ca destinație răcoroasă și activă [I].

Reguli europene pentru închirierile pe termen scurt

Regulamentul (UE) 2024/1028 privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere pe termen scurt se aplică din 20 mai 2026: unitățile primesc un număr de înregistrare, iar platformele transmit date autorităților¹⁰ [C]. În iunie 2026, ministerul de resort declara implementarea națională „în proces de analiză”¹¹ [C].

Pentru Brașov, regulamentul este instrumentul care poate egaliza regulile pe piața cazării (PR6) și poate aduce segmentul în statistică (PR11). El cere ca municipiul să își pregătească evidența și controlul înainte ca sistemul național să devină funcțional [I].

Transformarea digitală și datele destinației

Agenda europeană pentru turism 2030, adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 1 decembrie 2022, are cinci domenii prioritare: cadrul de politici și guvernanța, tranziția verde, tranziția digitală, reziliența și incluziunea, competențele și sprijinul pentru tranziție¹² [C]. Platformele de rezervare și de recenzii produc astăzi o parte importantă a informației despre destinație: baza consolidată a proiectului cuprinde 47.513 recenzii online despre Brașov și Poiana [C].

Pentru Brașov, datele platformelor și recenziile devin surse de monitorizare, alături de statistica oficială, iar informarea vizitatorului trebuie să fie integrată, bilingvă și disponibilă în orice punct de intrare în destinație [I].

Locuitorii și capacitatea de suport

Agenda europeană pentru turism 2030 pune reziliența și incluziunea între prioritățile sale¹³ [C]. La Brașov, consultarea arată primele semne de tensiune: rezidenții iritați (B22) apar în 7 interviuri și 4 ateliere, supraaglomerarea centrului și a Poienii (B26) în 9 interviuri și 6 ateliere, iar depopularea centrului (B4) în 6 interviuri și 5 ateliere [C].

Pentru Brașov, acceptarea turismului de către locuitori devine o condiție a creșterii, măsurată ca KPI-reper, iar beneficiile turismului trebuie să fie vizibile pentru brașoveni în centru, în cartiere și în natură [I].

Un nou ciclu de finanțare europeană și un calendar instituțional dens

Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul Uniunii 2028–2034, prezentată în iulie 2025, organizează finanțarea prin planuri naționale și regionale de parteneriat¹⁴ [C]. Perioada strategiei se suprapune aproape exact peste acest ciclu. În aceeași perioadă, Brașovul găzduiește Festivalul Olimpic al Tineretului European în februarie 2027, Sala Polivalentă are termenul de finalizare în iunie 2027, tricentenarul Junilor cade în 2028, iar anul 2034 este anul în care, potrivit propunerii Comisiei Europene din 10 septembrie 2026, România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii, cu primele candidaturi depuse în toamna lui 2028¹⁵¹⁶ [C].

Pentru Brașov, foaia de parcurs financiară a strategiei trebuie aliniată la noul ciclu european, iar jaloanele din 2027 și 2028 trebuie folosite ca lansări ale noii oferte [I].

Tabelul 15. Tendințele și provocările pe care le influențează

Sursa: echipa de proiect [I].