Ambiția are patru semne verificabile [I]:
- vizitatorii stau mai mult: durata medie a sejurului ajunge la cel puțin 2,2 nopți, ținta folosită în capitolele strategiei, față de 1,84 nopți în 2025 [C];
- destinația este folosită tot anul: gradul de ocupare urcă de la 33,2% la cel puțin 40%, primăvara (martie–mai) ajunge la cel puțin 23% din înnoptările anului, față de 20,2%, iar ocuparea în noiembrie și în zilele lucrătoare crește;
- locuitorii susțin turismul: acceptarea turismului de către locuitori nu coboară, pe toată durata strategiei, sub nivelul măsurat în 2027;
- vizitatorii sunt mulțumiți: recomandarea fermă a destinației urcă de la 76,7% la cel puțin 80%, în timp ce valoarea pe vizitator crește.
Scopul are două direcții de creștere, care se susțin reciproc [I]. Prima este creșterea semnificativă a numărului de clienți ai unităților autorizate: hoteluri, pensiuni, apartamente înregistrate, restaurante și servicii care respectă regulile și criteriile de calitate ale destinației. Ea vine din sejurul mai lung, din extrasezon și din zilele lucrătoare, din vizitatorii de o zi care devin vizitatori cu înnoptare și din intrarea în evidență a cazărilor care astăzi funcționează în afara regulilor. A doua este creșterea sustenabilă a numărului de turiști, în ritmul pe care îl permit centrul istoric, Poiana Brașov și natura din jur, fără presiune suplimentară în zilele și în locurile deja aglomerate. Strategia nu limitează numărul de turiști; ea orientează creșterea spre perioadele, spre locurile și spre unitățile în care destinația o poate transforma în valoare.
Scopul se măsoară prin doi KPI-reper, raportați împreună: acceptarea turismului de către locuitori și satisfacția vizitatorilor. Creșterea turismului este considerată reușită numai dacă ambii rămân la un nivel ridicat, iar valoarea pe vizitator crește [I]. Regula leagă creșterea de două condiții: creșterea care scade acceptarea locuitorilor și creșterea care scade satisfacția vizitatorilor nu sunt considerate reușite.
Tabelul 19. Cei doi KPI-reper ai strategiei
| KPI-reper | Ce măsoară | Sursa și frecvența | Baza | Regula de reușită |
|---|---|---|---|---|
| Acceptarea turismului de către locuitori | un indice compus: ponderea locuitorilor care consideră că turismul aduce orașului și cartierului lor mai multe beneficii decât neajunsuri; sprijinul pentru dezvoltarea turismului; percepția aglomerației și a costurilor; mândria față de oraș [I] | chestionarul pentru rezidenți, la doi ani, din 2027, și în 2034 | primul val, 2027; reper anterior: satisfacția de a locui în Brașov, 8,72 din 10, în jurul anului 2018 [C] | nicio scădere sub nivelul din 2027; semnal de alarmă la o scădere a indicelui cu peste 5 puncte, pe scala 0–100, între două valuri sau dacă mai puțin de 60% dintre locuitori consideră că turismul aduce mai multe beneficii decât neajunsuri [I] |
| Satisfacția vizitatorilor | experiența de ansamblu și intenția de recomandare; nota recenziilor online | cercetarea națională (2028, 2031, 2034); monitorizarea anuală a recenziilor; ancheta la vizitatori, anual, din 2027 | experiență „total agreabilă” 49,7%; recomandare „sigur da” 76,7%; nota medie a recenziilor 4,42 din 5, cu 14,9% recenzii negative [C] | recomandare de cel puțin 80% și experiență „total agreabilă” de cel puțin 55% în 2034; nota recenziilor de cel puțin 4,50 [I] |
Sursa: cercetarea națională de referință (vizitatorii români ai Brașovului, procente ponderate); baza consolidată a recenziilor destinației; cercetarea doctorală despre geografia simbolică a Brașovului; propunerea echipei de proiect [C]/[I].
Indicele de acceptare se construiește în chestionarul pentru rezidenți, pregătit în proiect, și se calculează la fel în fiecare val. Până la primul val, destinația nu are o măsură directă a acceptării turismului. Consultarea arată însă unde se află tensiunile: tema rezidenților iritați (B22) apare în 7 interviuri și 4 ateliere, iar propunerile pentru rezidenți (C17: card de rezident, „turist în propriul oraș”) în 6 interviuri și 8 ateliere [C].