3. Baza de evidențe actualizată

Secțiunea reține datele care schimbă sau precizează diagnosticul. Detaliile tematice se află în capitolele Raportului final, la care trimit codurile din text.

3.1. D1. Cerere, valoare și piețe

• Volum. În 2025, municipiul a înregistrat 715.064 de sosiri și 1.318.726 de înnoptări, după maximul istoric din 2024 (744.389 de sosiri și 1.360.722 de înnoptări); scăderile din 2025 au fost de 3,9% la sosiri și de 3,1% la înnoptări, iar în primul semestru din 2026 înnoptările au scăzut cu 0,4%, față de 3,1% la nivel național [C]¹.
• Volumul real. Cu apartamentele neînregistrate și cu vizitatorii de o zi, scenariul de referință al proiectului dă circa 1,08 milioane de sosiri cazate și 2,7 milioane de vizite pe an, dintre care 60% fără înnoptare [E].
• Valoare. Sejurul mediu a scăzut de la 2,62 nopți în 2001 la 1,84 nopți în 2025 [C].
• Utilizarea capacității. Între 2001 și 2025, înnoptările s-au multiplicat de 2,76 ori, iar capacitatea de 2,80 ori; gradul de ocupare din 2025 (33,2%) este sub cel din 2001 (33,7%) [C].
• Forma curbei anuale. Coeficientul de variație lunară al Brașovului este 0,158, față de o mediană națională de 0,205; orașul are două perioade de sezon (decembrie–februarie și iulie–octombrie), iar toate lunile au crescut în valori absolute [C].
• Nivelul utilizării pe luni. Nicio lună nu depășește 45% grad de ocupare; martie (24,9%), aprilie (26,1%) și mai (29,0%) sunt cele mai slabe [C/E]. Potrivit raportului de analiză a destinației, pe 21 de orașe sezonalitatea, luată singură, nu explică nici gradul de ocupare, nici ritmul de creștere [C].
• Ritmul săptămânal. Statistica oficială nu are date pe zile. Operatorii din atelierul 05 descriu un weekend plin și o săptămână slabă:

„Pe weekend da. De joi seara până duminică la prânz...” (atelierul 05) [D]

În extrasezon, restaurantelor le lipsesc „1000-2000... 1000-2000 pe zi” (atelierul 05) [D].

• Poziționare. Brașovul este pe primul loc la atractivitate între cele 15 destinații ale studiului național din Etapa II [C]. Nucleul vizitat este format din Poiana Brașov (88,5%), Piața Sfatului (84,2%), Biserica Neagră (83,9%), Cetățuia (73,1%) și Tâmpa (72,3%) [C].
• Reper național de valoare. Proiectul strategiei naționale țintește o cheltuială medie de 650 € pe turist în 2035, față de 541 € în 2019².

3.2. D2. Ofertă, produs și experiență

• Evenimentele proprii nu funcționează încă drept motiv de vizită. Festivalul de jazz și blues a fost vizitat de 15,2% dintre vizitatori, iar Săptămâna Comediei de 13,5%; ele sunt necunoscute pentru 39,1%, respectiv 54,2% dintre vizitatori [C].
• Consultarea cere evenimente și infrastructură pentru ele. Propunerile privind evenimentele apar în 14 interviuri și în toate cele 12 ateliere, iar evenimentele deficitare în 11 interviuri și 7 ateliere [C].
• Turismul de afaceri. Tema apare în 6 interviuri și 5 ateliere (01, 04, 05, 07, 10), iar Sala Polivalentă în 10 interviuri și 6 ateliere [C]. Hotelurile mari din Poiana au săli de conferință, dar stațiunea nu are un centru dedicat (capitolul P5, D4) [D]. Orașul nu are o hală expozițională, iar un târg industrial a încetat să vină din acest motiv:

„Lor le trebuia sală de 3-4000 de metri.” (atelierul 05) [D]

• Gastronomia. Potrivit capitolului G, oaspeții apartamentelor menționează micul dejun de aproape două ori mai rar decât oaspeții hotelurilor [C]; capitolul G tratează decalajul în direcțiile DG1–DG7.
• Natura și evenimentele în aer liber. Atelierul apartamentelor a semnalat că evenimentele în aer liber sunt riscante tocmai în martie și în noiembrie, din cauza vremii (capitolul P3, D7) [D]. Perioada de extrasezon are nevoie, prin urmare, și de capacitate interioară.
• Sala Polivalentă are, potrivit capitolului C, 11.211 locuri și termen de finalizare în iunie 2027 [C]; ea acoperă concertele, sportul și congresele, nu și târgurile.
• Turismul de afaceri în Poiana, în conceptul din 2023. Documentul descrie intervalul 10 septembrie–20 decembrie ca sezon preponderent de turism corporate și arată că, în 2022, turismul corporate a reprezentat sub 50% din vânzările hotelurilor mari care au spații adecvate [D, sursă secundară].
• Capitala Europeană a Culturii 2034. Propunerea Comisiei Europene privind titlurile pentru anii 2034–2047, aflată în procedura legislativă, atribuie anul 2034 României și Croației³; Ministerul Culturii a anunțat depunerea primelor candidaturi în toamna lui 2028 și anunțarea finalistelor în 2029⁴ [C]. Brașovul a mai candidat pentru titlul din 2021 și nu a intrat pe lista scurtă⁵. Capitolul C tratează candidatura în direcția DC9 [I].

3.3. D3. Cazare și regimul ei

• Oferta clasificată. În 2025, municipiul avea 301 structuri de primire și 12.345 de locuri, adică 44 de locuri la 1.000 de locuitori, cea mai mare densitate dintre reședințele de județ [C].
• Stocul certificat de apartamente și camere. Lista MEDAT cuprinde circa 1.125 de înregistrări (707 apartamente și 418 camere), aproximativ 1.100 de certificate distincte, 406 operatori, dintre care 17 cu cel puțin cinci unități dețin 159 de înregistrări; în 2025–2026 au fost emise 425 de certificate noi [C].
• Stocul comercial. Potrivit datelor AirDNA ale proiectului, în august 2026 erau active pe platforme 2.218 anunțuri în oraș și 77 în Poiana, în total 2.295, cu 3,4% mai multe decât în august 2025 [C].
• Decalajul. La nivel agregat, raportul dintre anunțuri și certificate este de circa 2:1; la operatorii cu portofolii mari, cazul documentat arată cel puțin 5:1 [C/E].
• Performanța apartamentelor. Potrivit datelor AirDNA ale proiectului, în 2025 gradul lunar de ocupare a apartamentelor din oraș a variat între 35,3% (martie) și 67,2% (august); în Poiana, între 18,7% (mai) și 63,4% (februarie). Raportul dintre veniturile lunii celei mai bune și ale lunii celei mai slabe a fost de 2,7 în oraș și de 6,2 în Poiana [C].
• Taxa de oraș. Taxa de oraș este de 7 lei pentru promovarea turistică și 5 lei pentru Salvamont, pe turist și noapte, în municipiu, inclusiv în stațiunea Poiana Brașov; hotărârea a fost adoptată de Consiliul Local la 22 decembrie 2025 [C]⁶. Pentru apartamentele fără recepție nu există un mecanism de colectare, iar administratorii care o aplică se declară dezavantajați (secțiunea 7.4) [D].

3.4. D4. Accesibilitate, mobilitate și fricțiuni

• Traficul și parcarea sunt problema cu cea mai largă acoperire după guvernanță: 14 interviuri și 10 ateliere [C]. Capitolul P1–P2 le tratează integral.
• Parcarea este și problema operațională a apartamentelor: „măcar un loc de parcare pentru fiecare unitate turistică ar trebui să fie alocat” (atelierul 08) [D].
• Aeroportul este văzut ca poartă de intrare (8 interviuri, 5 ateliere) și ca poartă de ieșire a brașovenilor spre alte destinații (5 interviuri, 3 ateliere) [C].
• Transportul metropolitan. Planul strategic al Consiliului Județean pentru intermodalitate (HINGE) include serviciul de tren metropolitan și liniile de autobuz către Poiana și Râșnov, la care capitolul P5 face trimitere.
• Legătura aeroport–oraș. Aeroportul se află pe teritoriul orașului Ghimbav. Transportul alternativ prin platforme poate opera permanent numai în localitatea de autorizare sau în regiunea București-Ilfov⁷, iar pentru taxiuri legea prevede o derogare pentru aeroporturile din afara localității de autorizare, cu interdicția tarifelor peste cel afișat⁸ [C]. Din septembrie 2026, regula este aplicată la aeroport, cu amenzi de 1.000–5.000 de lei, astfel că șoferii autorizați în Brașov pot duce pasageri la aeroport, dar nu îi pot prelua⁹¹⁰ [C].
• Transportul public spre aeroport. Linia A1 a fost lansată în iunie 2023 ca linie expres, cu patru opriri intermediare între gară și aeroport¹¹; orarul publicat în prezent are 14 opriri intermediare și circa 39 de minute de mers [C]¹².
• Experiența călătorului. Managementul de proiect a consemnat, din discuții cu călători sosiți la aeroport, drumuri de o oră și zece minute până acasă cu autobuzul, față de circa 20 de minute cu mașina, și cereri de 100 de lei din partea unor taximetriști pentru o cursă numai până la prima stație din Brașov [D]; presa locală semnalează tarife neclare la taxiurile din aeroport¹³ [C]. O propunere legislativă de modificare a regulii pentru transportul alternativ a fost înregistrată la Senat în iunie 2026¹⁴ [C]. Capitolul P1–P2 propune o inițiativă legislativă (DMC6-h) și o soluție de tranziție pentru preluările de la aeroport (DMC6-i).

3.5. D5. Comunitate, identitate și capital uman

• Rezidenții. Iritarea rezidenților apare în 7 interviuri și 4 ateliere, depopularea centrului în 6 interviuri și 5 ateliere, iar cererea de beneficii pentru rezidenți în 6 interviuri și 8 ateliere [C].
• Scara evenimentelor. În atelierul mediului academic, ideea unor congrese foarte mari a produs o reacție directă:

„Eu ce fac? Mai ies pe stradă? Mai pot și eu să parchez mașina undeva?” (atelierul 12) [D]

• Personalul și asocierea. Calitatea serviciilor și dificultățile de personal apar în 2 ateliere; nevoia de asociere a administratorilor de apartamente, în atelierul 08 [C/D].
• Baza din 2018. Teza de doctorat constată o hartă mentală a locuitorilor dominată de „centrul frumos” și percepția, documentată în interviuri, că orașul s-a dezvoltat pe patrimoniul moștenit și pe cadrul natural, fără plus-valoare adăugată [C/D]¹⁵. Echipa de proiect a comparat problemele din 2018 cu cele din consultarea din 2026: șapte dintre cele nouă probleme numite în cel puțin jumătate dintre interviurile din 2026 erau formulate deja în 2018 [I].
• Conceptul din 2023 consemna, pentru centrul istoric, localnici deranjați de aglomerație, care își doresc ca zona să rămână locuibilă, și propunea un indicator de (in)satisfacție a localnicilor [D, sursă secundară].

3.6. D6. Mediu și capacitate de suport

Natura este atuul aproape unanim (21 de interviuri, 9 ateliere) [C]. Regimul siturilor Natura 2000 Tâmpa și Postăvarul, presiunea asupra faunei și riscul climatic pentru domeniul schiabil sunt tratate în capitolele P3 și P5. Analizele recente adaugă două riscuri pe care consultarea nu le-a semnalat sau le-a semnalat doar parțial:

• Riscul natural: plantele invazive. Managementul de proiect a observat troscot japonez (Reynoutria japonica) în pădurea de pin de la intersecția străzilor Cloșca și 8 Martie și în curțile unor case din oraș [I, observație a managementului de proiect]. Din 2025, specia este inclusă pe lista speciilor alogene invazive care afectează Uniunea¹⁶, stabilită în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1143/2014¹⁷; ea se regenerează din fragmente mici de rizom și este dificil de controlat¹⁸ [C]. Riscul este extinderea spre rezervația Tâmpa și spre pădurile Postăvarului; capitolul P3 propune studiul fenomenului și un plan de control (D3-k) [I].
• Riscul uman: accidentele vizitatorilor în masivul Postăvarul. Într-o singură zi din iulie 2025, Salvamontul a intervenit pentru patru bicicliști accidentați pe traseele de coborâre din Postăvaru, unul cu traumatism cranio-cerebral sever, evacuat cu elicopterul¹⁹ [C]. Salvamont Brașov a raportat pentru 2025 un total de 792 de intervenții pentru 866 de persoane²⁰ [C]. Bicicliștii sunt urcați cu telecabina până la circa 1.775 m²¹, în zona vârfului, de unde nu pornește niciun traseu de bicicletă omologat [C/I]. Iarna, conflictul dintre schi și sanie este sursa celor mai grave accidente (Subiect 11) [D]; conceptul din 2023 consemna că pe pârtii se schiază riscant și în viteză în zilele aglomerate [D, sursă secundară]. Măsurile se află în capitolele P3 (D4-j, D6-i) și P5 (D3-e).

Centrul expozițional și regimul apartamentelor nu se suprapun cu ariile protejate, cu condiția ca amplasamentul centrului să fie verificat pe acest criteriu (filtrul F2).

3.7. D7. Guvernanță, management și marketing

• Guvernanța deficitară este cea mai frecventă problemă din consultare: 15 interviuri și 10 ateliere; OMD ca platformă și liant apare în 12 interviuri și în toate cele 12 ateliere [C].
• Datele. Statistica oficială acoperă circa un sfert din vizitele reale, în scenariul de referință [E]. Lipsa datelor apare în 7 interviuri și 4 ateliere [C].
• Strategia culturală a municipiului pentru 2015–2030 nu are o evaluare a implementării sau o actualizare identificate, iar orizontul ei se încheie înaintea anului 2034; propunerea Comisiei Europene evaluează candidaturile la titlul de Capitală Europeană a Culturii și după existența, la data depunerii, a unei strategii culturale [C]²².
• Piața apartamentelor, în scoruri AirDNA: Brașov 86 (cerere 76, sezonalitate 79, creșterea veniturilor 76, reglementare 66)²³; Poiana Brașov 43 (52, 46, 62, 63)²⁴. Scorurile sunt calculate pe o scală de la 40 la 100, față de piețele din aceeași țară, iar scorul de reglementare se deduce din comportamentul gazdelor și al proprietăților; un scor mare înseamnă reguli puține sau neaplicate²⁵.