4. Direcții strategice

Fiecare direcție are aceeași structură: constatarea care o fundamentează, obiectivul, măsurile, actorii responsabili și orizontul. Măsurile sunt formulate la nivelul de detaliu al unei strategii; dimensionarea tehnică și financiară revine planificării operaționale. Marcajul [D] indică măsurile preluate din propunerile stakeholderilor; [I] indică măsurile derivate de echipă din diagnostic sau propuse de managementul de proiect; [C] indică proiectele confirmate de documente oficiale. Codurile măsurilor (D1-a, D1-b și așa mai departe) sunt cele la care celelalte capitole pot face trimitere, cu mențiunea capitolului P3.

D1. Natura de proximitate și natura locuitorilor

Constatare. Brașovenii folosesc intens natura de proximitate, dar o folosesc îngrădit și inegal: în parcurile publice nu au voie să stea pe iarbă, familiile nu au trasee sigure de bicicletă, locurile de plimbare sunt aglomerate la sfârșit de săptămână, iar cartierele noi sunt departe de natură (secțiunea 2.6.2) [D]. Unii locuitori nu mai găsesc alternative: „ne-am săturat de Sub Tâmpa” (atelierul 12) [D]. Arhitecții au rezumat soluția: „Democratizarea accesului” (sesiunea OAR) [D]. Folosirea naturii de către locuitori nu este măsurată [C].

Obiectiv. Până în 2028, parcurile publice ale municipiului pot fi folosite pentru odihnă, joacă, picnic și sport ușor, după reguli clare. Până în 2031, fiecare cartier are o legătură pietonală sau velo continuă spre natura de la poalele orașului. Până în 2034, cartierele care azi nu au un spațiu verde utilizabil la distanță de mers pe jos au cel puțin unul.

Măsuri.

1. P3·D1-a Regulamentul de utilizare a parcurilor și a spațiilor verzi publice, revizuit: zone de gazon deschise pentru odihnă, joacă și picnic, sport ușor, bicicletă și role cu limită de viteză, câini în lesă și zone dedicate pentru câini, reguli de curățenie și de liniște, în locul interdicțiilor generale (sesiunea OAR; atelierul 07; Subiect 11) [D]. Regulamentul se elaborează împreună cu regulamentul de acces la spațiul public din capitolul C (DC4-i), care tratează utilizarea culturală a parcurilor [I].
2. P3·D1-b Parcuri și păduri urbane noi în cartierele fără natură de proximitate, cu prioritate pe platformele industriale dezafectate și în cartierele noi din nord, și locuri de joacă pentru copii de vârste diferite (Subiect 24; atelierele 03, 04, 08, 11; sesiunea OAR) [D].
3. P3·D1-c Coridoarele verzi de la centru spre natură: prelungirea aleii de sub Tâmpa, legătura pietonală centru–Șchei–Pietrele lui Solomon și traseul de o zi Piața Sfatului–Tâmpa–Șaua Tâmpei–Răcădău–La Iepure–Noua, propus de arhitecți (sesiunea OAR; Subiecții 1, 9; atelierul 12) [D]. Coridoarele centrului istoric sunt tratate în capitolul C (DC2-h) și în capitolul P1–P2; măsura de față le prelungește spre poale [I].
4. P3·D1-d Rețeaua velo de familie de la cartiere la pădurile-parc: legarea pistelor pentru familii Răcădău–Noua (D3-c) cu pistele urbane finanțate prin PNRR și evaluarea traseului propus pe digul Ghimbășelului, spre Prejmer și Hărman (atelierul 12; Subiect 11) [D/I].
5. P3·D1-e Programul „Brașovenii în natură”: ture ghidate pentru locuitori în pădurile-parc, pe Tâmpa și în Carpații din jur, Ziua ariei naturale protejate Muntele Tâmpa (ultima sâmbătă din septembrie) ca zi anuală a orașului în natură, voluntariat pentru poteci și ecologizare, în legătură cu programul „Turist în propriul oraș” din capitolul C (DC7-j) (Subiect 21; atelierul 12; sesiunea OAR) [D/I].
6. P3·D1-f Modulul „natura locuitorilor” în chestionarul pentru rezidenți propus în capitolul G: frecvența ieșirilor în natură, locurile folosite, mijlocul de transport, obstacolele (interdicții, aglomerație, teama de urs), pentru nivelurile de referință ale indicatorilor din secțiunea 8 [I].

Actori. Primăria Municipiului Brașov (spații verzi, urbanism, mobilitate), Consiliul Local (regulamente), Regia Pădurilor Kronstadt (legătura cu pădurile-parc), OMD Brașov (programul pentru locuitori, chestionarul), școlile și asociațiile locale. Orizont. (a), (e), (f): 2027–2028; (c), (d): 2027–2031; (b): 2028–2034.

D2. Tâmpa, conservată și accesibilă gradat

Constatare. Tâmpa este rezervație naturală din 1962, sit Natura 2000 și, din 2022, arie specială de conservare, cu plan de management aprobat în 2016 [C]. Este al cincilea obiectiv al Brașovului ca rată de vizitare (72,3% dintre vizitatori) și locul de plimbare zilnică al locuitorilor [C/D]. Potecile sunt erodate, platforma belvedere a fost închisă în 2026, iar vizitatorii urcă nepregătiți [C/D]. Consultarea se împarte între amenajarea ca parc și conservarea strictă; pozițiile moderate cer lucrări de siguranță și de interpretare pe care un plan de management le poate prevedea (secțiunea 2.6.4) [D/I].

Obiectiv. Până în 2029, Tâmpa are un plan de management revizuit, care stabilește traseele de vizitare, capacitatea de suport și lucrările de siguranță și de interpretare permise. Până în 2031, traseele principale sunt refăcute și sigure, eroziunea este oprită, iar fiecare intrare are informare. Statutul de arie protejată se păstrează (secțiunea 7, S1).

Măsuri.

1. P3·D2-a Revizuirea planului de management și a regulamentului ariei, cu dezbatere publică, ca act principal al direcției: zonarea vizitării (zona de primire de la poale, traseele de vizitare, zonele de liniște), capacitatea de suport a traseelor, lucrările permise, regulile de vizitare și indicatorii de monitorizare (Subiect 24) [D/I]. Revizuirea revine autorității pentru arii protejate, cu Primăria și Regia Pădurilor Kronstadt ca parteneri [I].
2. P3·D2-b Refacerea potecilor existente, fără asfalt și fără lărgire: trepte egale și mână curentă pe tronsoanele abrupte, blocarea scurtăturilor care erodează Drumul Serpentinelor, drenaj, materiale locale (Subiecții 14, 15; sesiunea OAR) [D]. Lucrările urgente de siguranță se fac în cadrul planului în vigoare; celelalte, în cadrul planului revizuit [I].
3. P3·D2-c Platforma belvedere refăcută (contractul din 2026) și un punct de interpretare la stația superioară a telecabinei [C/I]. Telecabina, adaptată, potrivit operatorului, pentru cărucioare și pentru persoane cu dizabilități¹, rămâne accesul la vârf pentru cine nu poate urca pe jos, cu program extins vara (sesiunea OAR) [C/D].
4. P3·D2-d Traseul accesibil de la poale: aleea de sub Tâmpa amenajată ca traseu pentru persoane cu dizabilități, vârstnici și cărucioare, cu bănci, apă, belvederi spre oraș și spre pădure (Subiect 23) [D].
5. P3·D2-e Interpretarea naturii și a istoriei: panouri și conținut digital despre biodiversitatea Tâmpei („mierla de pe Tâmpa”, flora, geologia, Subiect 23), despre Cetatea Brașovia (capitolul C, DC2-d) și despre regulile de vizitare, cu ture ghidate și rangeri în weekend (Subiecții 14, 23; atelierul 07) [D].
6. P3·D2-f Informarea la intrări: la pornirea potecilor de pe aleea de sub Tâmpa și la stația telecabinei, informații despre durată, dificultate, echipament, faună și urgențe (Subiect 15) [D/I].
7. P3·D2-g Contoare automate de vizitatori la intrările principale, care produc prima serie publică de date despre folosirea unei arii naturale a orașului [I].

Actori. Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, prin Direcția Județeană de Mediu Brașov (planul, avizele), Primăria Municipiului Brașov (lucrările, interpretarea, aleea de la poale), Regia Pădurilor Kronstadt (fondul forestier), Salvamont, operatorul telecabinei, OMD Brașov (comunicarea), organizațiile de mediu și cluburile montane. Orizont. (a): 2027–2029; (b): lucrări urgente 2027, restul 2029–2031; (c): 2026–2027; (d), (e), (f): 2027–2029; (g): 2027.

D3. Pădurile-parc și rețeaua de trasee de la marginea orașului

Constatare. Circa 2.000 de hectare de pădure municipală au regim de pădure-parc, care permite amenajări ușoare fără tăieri de arbori, iar 30 de drumuri forestiere, circa 83 km, sunt deschise pietonilor și bicicliștilor [C]. Primele piste pentru familii sunt în lucru, parcul dendrologic este neterminat, iar traseele terapeutice și traseul suspendat sunt în stadiu de plan sau de concept [C/D]. Riscurile sunt comportamentul în afara traseului, conflictul dintre pietoni și bicicliști și focul din zonele de grătar (secțiunea 2.6.5) [D]. Nu există o hartă unică a traseelor din jurul orașului și nici o evidență a folosirii lor [C/I]. Pădurile din jurul orașului sunt expuse și plantelor invazive: troscotul japonez, specie alogenă invazivă care afectează Uniunea, a fost observat la marginea pădurii (secțiunea 2.6.5) [C/I].

Obiectiv. Până în 2028, destinația are o hartă unică a traseelor din jurul orașului. Până în 2031, pădurile-parc au o rețea de trasee gradate, marcate și cartografiate, cu trasee separate pentru pietoni, pentru familiile cu biciclete și pentru ciclismul montan, cu locuri de picnic cu vetre și cu puncte de plecare dotate la poale.

Măsuri.

1. P3·D3-a Harta unică a traseelor din jurul orașului (Tâmpa, pădurile-parc, Postăvaru, Piatra Mare, Lempeș), digitală și tipărită, cu regimul, dificultatea, durata și administratorul fiecărui traseu, disponibilă prin cod QR în fiecare unitate de cazare (Subiect 22; atelierele 08, 12) [D].
2. P3·D3-b Clasificarea și marcajul unitar al traseelor pe patru niveluri (familie, ușor, mediu, sportiv), cu marcaje corelate cu dificultatea reală a terenului și cu borne numerotate (D6-b) (Subiect 11; atelierul 04) [D].
3. P3·D3-c Rețeaua de familie: finalizarea pistelor Răcădău–Noua și extinderea lor spre Cristian, Râșnov și Poiana, pe drumuri forestiere existente și pe liziera pădurii, fără tăieri (Subiecții 11, 12; atelierul 04; sesiunea OAR) [C/D]. Traseele din stațiune sunt cele din capitolul P5 (D2-c) [I].
4. P3·D3-d Separarea pietonilor de bicicliști: trasee dedicate ciclismului montan pe tronsoanele aglomerate, cu sens unic la coborâre, și aplicarea regulii din regulamentul drumurilor forestiere privind reducerea vitezei în preajma pietonilor (Subiecții 5, 11, 12, 15) [D/C].
5. P3·D3-e Locurile de picnic și de grătar: vetre amenajate la distanță de pădure, toalete ecologice și apă la capetele de traseu, coșuri de gunoi rezistente la urși numai la capete, iar pe trasee regula după care gunoiul se duce acasă: „Când te duci cu sticla de apă plină poți să ți-o aduci acasă și goală” (Subiect 12) [D].
6. P3·D3-f Parcul dendrologic din Noua: reluarea lucrărilor, deschiderea pentru public și pentru școli și programul de educație despre pădure (Subiect 12) [C/D].
7. P3·D3-g Trasee tematice și terapeutice: biodiversitate, istorie, pădurea pentru sănătate, cu interpretare (Subiecții 2, 12, 14, 20) [D]. Propunerea unui traseu suspendat la nivelul coronamentului arborilor se analizează numai pe baza evaluării de mediu, cu amplasament în afara ariilor protejate și cu un model de finanțare care nu folosește bugetul destinat traseelor de bază [I].
8. P3·D3-h Capetele de traseu de la poale (Răcădău, Noua, Dârste, Șchei–Pietrele lui Solomon, Valea Cetății): stație de transport public, parcare limitată, panou de informare, toaletă și, unde este cazul, închiriere de echipament (secțiunea 2.6.11) [I].
9. P3·D3-i Prevenția incendiilor: patrulare în perioadele secetoase, accesul vehiculelor de intervenție, rezervoare de apă și interdicția focului în afara vetrelor (Subiect 12) [D].
10. P3·D3-j Contoare de vizitatori și de bicicliști pe traseele principale și raport anual public al folosirii pădurilor-parc [I].
11. P3·D3-k Plantele invazive: studiul fenomenului de către autorități, împreună cu instituțiile abilitate și cu specialiști în botanică și în silvicultură: inventarul și cartarea focarelor, începând cu troscotul japonez din pădurea de pin de la intersecția străzilor Cloșca și 8 Martie; depistarea timpurie în rezervația Tâmpa, în pădurile-parc și în pădurile din Postăvaru; un plan de control, cu metode potrivite fiecărei specii și cu reguli pentru pământul și resturile vegetale care pot conține fragmente de rizom; informarea proprietarilor de grădini și a celor care întrețin spațiile verzi, în cadrul Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 [I, propunere a managementului de proiect].

Actori. Regia Pădurilor Kronstadt (coordonator), Primăria Municipiului Brașov, autoritatea pentru arii protejate (pentru traseele și pentru speciile invazive din ariile protejate), Salvamont, cluburile de ciclism, asociațiile montane și voluntarii (marcaj, întreținere), OMD Brașov (harta, informarea), specialiștii în botanică și în silvicultură din universitate și din institutele de cercetare (plantele invazive). Orizont. (a), (b), (i), (j): 2027–2028; (c): 2026–2030; (d), (e), (h): 2027–2030; (f): 2027–2029; (g): 2028–2031; (k): inventarul în 2027, controlul anual în 2027–2034.

D4. Turismul activ: produse, comunități, evenimente și zborul

Constatare. Brașovul are o comunitate de turism activ, trasee de ciclism montan apreciate, aerodromuri de sport, puncte de decolare pentru zborul liber și, în februarie 2027, competițiile Festivalului Olimpic al Tineretului European [C/D]. Comunitatea nu are însă un produs comun („tragem cumva singuri”, atelierul 07), cabanele s-au pierdut, iar evenimentele în natură nu au o scară definită (secțiunea 2.6.6) [D]. Cererea națională este dominată de drumeție și de plimbare; formele de aventură și cicloturismul sunt practicate regulat de unul din cinci, respectiv unul din zece călători (secțiunea 2.1) [C]. Parcul de ciclism montan din Postăvaru nu are trasee pentru începători, iar traseele lui albastre au tronsoane de nivel roșu (secțiunea 2.6.6) [C/D].

Obiectiv. Până în 2030, destinația are o ofertă de turism activ organizată pe durate și pe niveluri, vândută prin canalele OMD și prin unitățile de cazare, cu ghizi atestați, și un calendar al evenimentelor în natură dimensionat după capacitatea locurilor. FOTE 2027 este folosit ca lansare a acestei oferte.

Măsuri.

1. P3·D4-a Catalogul produselor active pe durate și pe niveluri: două ore, o jumătate de zi, o zi, două–cinci zile; drumeție, bicicletă, alergare, cățărare, schi de tură, observarea faunei, zbor; cu prețuri, riscuri și echipament, după modelul propus de Subiectul 22 („Astea sunt traseele, acolo poți să mănânci, aici poți să te cațeri, te costă cam atâta, astea-s riscurile”, Subiect 22) [D].
2. P3·D4-b Ghizii: registrul ghizilor de munte și de natură activi în destinație, atestare și formare comună (biodiversitate, siguranță, limbi străine, faună), afiliere la OMD, în legătură cu școala de ghizi din capitolul C (DC5-c) (Subiecții 17, 19–20; atelierul 07) [D].
3. P3·D4-c Comunitățile sportive ca parteneri: acorduri între OMD și cluburile de alpinism, ciclism, alergare, schi de tură și zbor liber și asociațiile montane, pentru marcaj, voluntariat, evenimente și comunicarea stilului de viață activ al orașului (atelierul 07) [D/I].
4. P3·D4-d Ciclismul montan pe opt luni pe an: Postăvaru, cu bike parkul stațiunii (capitolul P5, D3-e), și pădurile-parc, cu trasee marcate pe drumuri existente și fără distrugerea pajiștilor, după modelul celor 11 trasee amenajate într-o arie protejată din apropiere (atelierul 07) [D].
5. P3·D4-e Cabanele și refugiile: inventarul cabanelor și al refugiilor din masivele din jurul orașului, program cu proprietarii și cu asociațiile montane pentru deschidere previzibilă și refugii din lemn integrate în peisaj, realizate ca proiect complet (amplasare, ancorare, întreținere) (Subiect 11; atelierul 07) [D].
6. P3·D4-f Evenimentele în natură: regula scării (plafon de participanți în ariile protejate și în pădure, volumul la poale), autorizarea prin ghișeul unic (secțiunea 6.3), includerea în calendarul unic al destinației (capitolul C, DC6-a); festivalul sporturilor montane din a doua jumătate a lui noiembrie ca eveniment de extrasezon (Subiect 23) [D/I].
7. P3·D4-g Moștenirea FOTE 2027: traseele, voluntarii și imaginea competițiilor de iarnă din Poiana Brașov, Cheile Grădiștei–Fundata, Predeal și Râșnov, folosite pentru promovarea iernii active și a sporturilor de munte pentru tineri² [C/I].
8. P3·D4-h Zborul ca produs de natură: zboruri panoramice, parapantă (Bunloc, Postăvaru), planorism în unde orografice la Sânpetru în octombrie–decembrie; clarificarea statutului punctelor de decolare, în legătură cu centenarul aviatic din 2027 tratat în capitolul C (DC6-h) [C/I].
9. P3·D4-i Turismul motorizat: fără promovare publică; activitățile organizate numai în afara pădurilor-parc și a ariilor protejate, pe trasee autorizate, cu acordul administratorului și cu evaluarea impactului (secțiunea 7, S5) [I].
10. P3·D4-j Traseele de ciclism montan pe niveluri reale: reclasificarea traseelor bike parkului din Postăvaru după dificultatea lor reală, pe baza unei evaluări independente, astfel încât traseele albastre să nu conțină tronsoane de nivel roșu; informarea la plecare despre nivelul și profilul fiecărui traseu; trasee ușoare și de familie (inclusiv traseul de pe Lupului inferior, aflat în studiu, capitolul P5, D3-e) și trasee de anduranță între Poiana și Brașov, folosibile la urcare și la coborâre (Subiecții 7, 11, 15; atelierele 04, 07, 08; conceptul de turism din 2023) [D/I].

Actori. OMD Brașov (catalogul, distribuția, calendarul), cluburile sportive și asociațiile montane, ghizii, Regia Pădurilor Kronstadt, Salvamont, aeroclubul și operatorii de zbor, operatorii privați de turism activ, operatorul bike parkului, Consiliul Județean Brașov. Orizont. (a), (b), (c): 2027–2028; (g): 2027; (d), (f), (h), (i): 2027–2030; (e): 2028–2031; (j): reclasificarea în 2027, traseele noi în 2027–2030.

D5. Fauna sălbatică: coexistență, siguranță și observare responsabilă

Constatare. Județul Brașov are cea mai mare densitate de urși din țară, iar intervențiile pentru urși cresc, cu cele mai multe apeluri din municipiu și din Poiana [C]. Teama îi afectează mai întâi pe locuitorii cartierelor de la marginea pădurii și apoi pe turiști; ursul este, în același timp, motiv de vizită pentru o parte a străinilor (secțiunea 2.6.7) [D]. Cauza asupra căreia destinația are control este hrana de origine umană: deșeurile accesibile, hrănirea, resturile lăsate pe trasee [C/D]. Din noiembrie 2025, hrănirea urșilor este interzisă sub orice formă, iar observatoarele bazate pe hrănire sunt sancționabile [C]. Gestiunea populației (cotele, relocările, extragerile) ține de autoritățile stabilite de lege [C].

Obiectiv. Până în 2030, deșeurile din cartierele de la marginea pădurii, din Poiana și de la capetele de traseu nu mai sunt accesibile urșilor, iar numărul intervențiilor pentru urși în municipiu scade an de an. Locuitorii și turiștii primesc aceeași informație despre comportamentul la întâlnirea cu ursul, iar observarea faunei promovată de destinație se face numai fără hrănire.

Principiul de funcționare. Direcția acționează pe trei paliere: prevenție, informare și comportament, observare responsabilă. Capitolul P5 aplică stațiunii prevenția prin deșeuri și patrule, informarea și observarea controlată (D6-a, D6-b), iar gestiunea populației rămâne și acolo în competența autorităților. Strategia turistică nu propune măsuri de gestiune a populației; acestea rămân în competența autorităților care le au prin lege [I].

Măsuri: prevenție.

1. P3·D5-a Deșeuri inaccesibile urșilor în cartierele de la marginea pădurii (cu prioritate cele în care au fost semnalați urși în mai 2026: Răcădău, Noua, Stejeriș, Drumul Poienii, zona Carierei³), în Poiana și la capetele de traseu: pubele și containere rezistente la urși, platforme închise și program de colectare adaptat, cu prioritate în zonele cu cele mai multe intervenții (Subiecții 7, 11, 17) [D]. Măsura reia, cu mijloacele de astăzi, lecția din Răcădău din 2006 [C/I].
2. P3·D5-b Garduri electrice pe liziera cu cele mai multe incursiuni și sprijin pentru gardurile unităților de cazare de lângă pădure, după modelul aplicat la Râșnov (Subiect 17) [D/C].
3. P3·D5-c Aplicarea interdicției de hrănire și a regulilor privind deșeurile, cu Poliția Locală, Jandarmeria și Garda Forestieră, însoțită de o campanie publică (Subiect 15) [C/D].
4. P3·D5-d Fără coșuri de gunoi pe trasee: coșuri rezistente la urși numai la capetele de traseu și regula după care gunoiul de pe trasee se duce acasă, prevăzută și pentru pistele pentru familii (Subiect 12) [D].

Măsuri: informare și comportament.

1. P3·D5-e Regulile de comportament în prezența ursului la fiecare intrare pe potecă, în fiecare unitate de cazare și în aplicația destinației, în mai multe limbi (atelierul 07) [D].
2. P3·D5-f Procedura de alertă pentru operatorii de turism activ (parcuri de aventură, parcul de ciclism montan, trasee organizate) și alerta localizată, coordonate cu echipa de intervenție a municipiului (atelierele 01, 07) [D].
3. P3·D5-g Comunicarea publică echilibrată a riscului și a intervențiilor, cu date lunare, pentru a corecta atât subestimarea, cât și exagerarea riscului (atelierul 08; Subiect 17) [D/I].

Măsuri: observare responsabilă.

1. P3·D5-h Standardul de observare a faunei al destinației: fără hrănire, fără apropiere, în grupuri mici, cu ghizi atestați (D4-b); OMD promovează numai operatorii care respectă standardul [I].
2. P3·D5-i Cunoașterea ursului: sanctuarul de urși de la Zărnești, programele de educație despre marile carnivore pentru școli, după precedentul de la Zărnești descris în atelierul de turism activ, și interpretarea faunei pe trasee (Subiect 10; atelierul 07) [D/C].
3. P3·D5-j Harta incidentelor și a semnalărilor, comună jandarmeriei, Primăriei, Salvamontului și Regiei Pădurilor Kronstadt, cu raport anual public [I].

Actori. Primăria Municipiului Brașov (salubritate, echipa de intervenție, Poliția Locală), operatorul de salubritate, Regia Pădurilor Kronstadt și gestionarii fondurilor cinegetice, Jandarmeria, Garda Forestieră, Direcția Județeană de Mediu, OMD Brașov (comunicare, standardul de observare), operatorii din cazare și din turismul activ, asociațiile de proprietari din cartierele de la marginea pădurii. Orizont. (c), (e), (f): 2027; (h): 2027–2028; (a), (d), (g), (j): 2027–2029; (b), (i): 2027–2030.

D6. Siguranța montană, educația și responsabilitatea vizitatorului

Constatare. Serviciul Salvamont al municipiului a avut, în 2025, 792 de intervenții pentru 866 de persoane, majoritatea în domeniul schiabil, iar serviciul județean funcționează cu o capacitate operativă declarată de circa 17% din necesar [C]. Pe Tâmpa și pe munte urcă vizitatori nepregătiți, nimeni nu le verifică echipamentul, iar turistul accidentat nu știe să spună unde se află (secțiunea 2.6.8) [D]. Componenta Salvamont a taxei de oraș este venit cu destinație specială, dar destinația sumelor nu este cunoscută de toți cei care le colectează [C/D]. Pe traseele de coborâre cu bicicleta din Postăvaru au loc accidente grave, iar o parte dintre bicicliști urcă cu telecabina Capra Neagră în zona vârfului, unde nu există traseu de bicicletă omologat, atunci când telegondola nu funcționează (secțiunea 2.6.6) [C/I].

Obiectiv. Până în 2029, fiecare intrare principală pe traseele din jurul orașului are informare unitară, traseele principale au borne numerotate, iar componenta Salvamont a taxei de oraș are un raport public anual. Până în 2031, fiecare școală din municipiu are acces la un program anual de educație în natură. Din 2027, instalațiile pe cablu care deservesc traseele de bicicletă au un program anunțat pentru întregul sezon cald.

Măsuri.

1. P3·D6-a Informarea unitară la intrarea pe trasee: durată, dificultate, echipament minim, riscuri, faună, număr de urgență și cod de localizare, după același model pe Tâmpa, în pădurile-parc, pe Postăvaru și pe Piatra Mare (atelierele 03, 07; Subiect 22) [D].
2. P3·D6-b Borne numerotate și coduri de localizare pe traseele din jurul orașului, integrate în harta unică (D3-a) și în sistemul de urgență (Subiect 11) [D].
3. P3·D6-c Câteva reguli ale muntelui, comunicate unitar de toate instituțiile și de toți operatorii: echipamentul potrivit, rămânerea pe traseu, gunoiul dus acasă, focul numai în vetre, câinii în lesă, viteza redusă pe bicicletă lângă pietoni (Subiecții 11, 12; atelierul 07) [D].
4. P3·D6-d Raportul public anual al componentei Salvamont a taxei de oraș: sumele colectate, cheltuielile, intervențiile și investițiile, publicat de Primărie (atelierul 08) [D/I].
5. P3·D6-e Capacitatea de intervenție: evaluarea, de către Primărie și Consiliul Județean, a necesarului de salvatori și de echipamente pentru sezonul cald și pentru traseele noi din D3 și D4, cu hărți și coduri de localizare comune [C/I].
6. P3·D6-f Educația în natură pentru copii: un program școlar în pădure pentru clasele mici (Subiect 12), lecțiile în aer liber din „Săptămâna Altfel” (Subiect 23), educația despre fauna locală (atelierul 07), cu ghizi, rangeri și salvatori montani [D]. Conceptul de turism din 2023 propunea, în aceeași logică, ateliere de descoperire a naturii pentru copii și părinți și mici expediții montane cu geologi⁴ [D].
7. P3·D6-g Responsabilitatea vizitatorului: aplicarea sancțiunilor existente pentru abaterile de pe trasee (focul în afara vetrelor, câinii fără lesă, ieșirea din traseu în ariile protejate, vehiculele cu motor pe drumurile forestiere), cu patrule comune în weekendurile aglomerate (Subiecții 1, 6, 12; atelierul 07) [D]. Salvarea montană rămâne gratuită (Subiect 11) [D].
8. P3·D6-h Echipamentul la îndemână: închirieri de încălțăminte și de echipament la capetele de traseu și la stația telecabinei Tâmpa, prin operatori privați [I].
9. P3·D6-i Transportul pe cablu și accesul cu bicicleta în zona vârfului Postăvaru: funcționarea previzibilă și de lungă durată a telegondolei și a celorlalte instalații pe cablu în sezonul cald, cu un program anunțat la începutul sezonului, în completarea măsurii D1-f din capitolul P5; limitarea transportului bicicletelor cu telecabina Capra Neagră până în zona vârfului Postăvaru (stația meteorologică), unde nu există traseu de bicicletă omologat; zona rămâne accesibilă bicicliștilor care au antrenamentul necesar și urcă pe bicicletă tot traseul [I, propunere a managementului de proiect]. Subiectul 11 descrie un astfel de traseu de urcare, de nivel mediu (secțiunea 2.6.6) [D].

Actori. Serviciul public local Salvamont al municipiului și Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov, Regia Pădurilor Kronstadt, autoritatea pentru arii protejate, Inspectoratul Școlar Județean și școlile, Jandarmeria și Poliția Locală, OMD Brașov (comunicare), cluburile montane, operatorul instalațiilor pe cablu (D6-i). Orizont. (c), (d), (i): 2027; (a), (b), (e), (g): 2027–2029; (f), (h): 2028–2031.

D7. Patru anotimpuri: calendarul naturii și produsele de extrasezon

Constatare. Municipiul are două sezoane reale și o curbă anuală plată, dar primăvara aduce doar 20,2% din înnoptări, cu un grad de ocupare estimat sub 30% în martie, aprilie și mai, iar noiembrie are un indice sezonier de 0,90 [C]. Consultarea numește aceleași goluri și propune evenimente ca punte între sezoane, dar natura proprie fiecărui anotimp apare rar în ofertă (secțiunea 2.6.9) [D/I]. Zăpada este tot mai nesigură la altitudinea Postăvarului [C/D].

Obiectiv. Până în 2034, ponderea primăverii în înnoptările anuale ale municipiului crește de la 20,2% la cel puțin 23%, iar indicele sezonier al lunii martie urcă de la 0,76 la cel puțin 0,85, fără creșterea vârfului din august. Destinația are un calendar al naturii pe toate cele douăsprezece luni.

Măsuri.

1. P3·D7-a Calendarul naturii al destinației: ce se poate vedea și face în natură, lună de lună (pădurea care înverzește și înflorește, cireșii de pe Tâmpa, culorile toamnei, prima zăpadă pe creste, zborul în unde orografice), integrat în calendarul unic al destinației din capitolul C (DC6-a) (Subiecții 14, 21) [D/I].
2. P3·D7-b Primăvara naturii (martie–mai): drumeție și ciclism de primăvară, alergare montană, observarea faunei fără hrănire, natura pentru grupurile școlare, pachete pentru familii în vacanța de primăvară și în săptămâna de după Paște (Subiect 23) [D/I].
3. P3·D7-c Toamna și noiembrie: produse pentru culorile toamnei (Subiect 21), festivalul sporturilor montane din a doua jumătate a lui noiembrie (Subiect 23; D4-f), taberele de zbor cu planorul în unde orografice de la Sânpetru (D4-h) [D/C].
4. P3·D7-d Zilele de luni–joi: produse de mai multe zile pentru familii, seniori, grupuri școlare și cantonamente, cum sunt turele de bicicletă de mai multe zile (Subiect 20) și circuitele pentru seniori din martie până în octombrie (Subiect 6) [D].
5. P3·D7-e Zilele cu vreme rea: alternative acoperite legate de natură (centre de interpretare, muzee, spații de agrement) și oferta pentru zilele cu vreme rea, comunicată odată cu prognoza (Subiect 11; atelierul 05) [D].
6. P3·D7-f Iarna fără zăpadă suficientă: produse de iarnă care nu depind de schi (drumeție de iarnă, rachete de zăpadă, observarea urmelor animalelor, zilele de soare de pe creste), complementare deciziei din capitolul P5 privind domeniul schiabil (S1) [I].

Actori. OMD Brașov (calendarul, pachetele, comunicarea), operatorii de turism activ și ghizii, aeroclubul, cluburile sportive, școlile, Regia Pădurilor Kronstadt, instituțiile culturale (pentru zilele cu vreme rea). Orizont. (a), (e): 2027–2028; (b), (c), (d): 2027–2030; (f): 2028–2031.

D8. Brașovul ca bază pentru natura regiunii

Constatare. La cel mult o oră și jumătate de drum de centrul orașului se află un parc național, un parc natural și masivele Postăvaru, Piatra Mare, Ciucaș și Făgăraș, iar Via Transilvanica ajunge, din 2025, până în Brașov [C/E]. Orașul ține vizitatorul una-două zile, iar durata medie a sejurului este de 1,84 nopți [C/D]. Baza nu este organizată: lipsesc produsele de o zi pe durate, partenerii de pe teren, transportul fără mașină și distribuția ofertei regionale în cazare (secțiunea 2.6.10) [D/I].

Obiectiv. Până în 2031, turistul poate ajunge fără mașină la cel puțin patru porți ale Carpaților din jur și găsește în cel puțin jumătate dintre unitățile de cazare din Brașov oferta de excursii de natură de o zi și de mai multe zile. Durata medie a sejurului în municipiu ajunge la cel puțin 2,2 nopți, indicatorul-reper al strategiei; sejurul mai lung și vizitatorii de o zi care rămân peste noapte aduc unităților autorizate, care respectă criteriile de calitate ale orașului, mai mulți clienți, iar numărul turiștilor crește sustenabil [I].

Măsuri.

1. P3·D8-a Catalogul excursiilor de natură din Brașov, de o zi și de două–cinci zile, organizat după regula duratei („trebuie să ai ce face într-un loc de trei ori timpul pe care îl ai... durează ca să faci până acolo”, Subiect 22) [D].
2. P3·D8-b Parteneriate cu administrațiile Parcului Național Piatra Craiului și Parcului Natural Bucegi, cu localitățile-poartă (Zărnești, Bran, Moieciu, Râșnov, Săcele) și cu administratorii traseelor lungi, pentru produse comune, ghizi locali și servicii la capătul drumului (Subiecții 10, 17) [D/I].
3. P3·D8-c Transportul fără mașină spre porțile Carpaților: trenul Brașov–Zărnești cu bicicleta, autobuze de sfârșit de săptămână spre Bran–Moieciu și spre intrările în parcuri, linia 20B Poiana–Râșnov (capitolul P5, D1-d), bilet integrat cu abonamentul destinației (atelierele 11, 12; sesiunea OAR; Subiect 13) [D/C].
4. P3·D8-d Distribuția ofertei regionale în cazare: puncte de vânzare la recepție, materiale comune ale destinației, rezervare online (atelierul 05) [D].
5. P3·D8-e Brașovul pe Via Transilvanica: punct de sosire și de plecare al extensiei Terra Borza Teutonica, cu informare, transport de bagaje și cazare pentru drumeți, legat de traseele velo metropolitane (sesiunea OAR; atelierul 07) [D/I].
6. P3·D8-f Cicloturismul metropolitan: trasee spre Țara Bârsei (Prejmer, Hărman, Sânpetru, Cristian) pe drumuri cu trafic redus, cu servicii pentru bicicliști și cu legătură cu rutele gastronomice metropolitane din capitolul G (DG2-f) (atelierele 01, 07, 12; sesiunea OAR) [D].
7. P3·D8-g Produsele de faună și de cunoaștere a naturii din regiune (sanctuarul de urși de la Zărnești, observarea fără hrănire, drumețiile ghidate în parcul național), după standardul din D5-h [D/I].

Actori. OMD Brașov (catalogul, distribuția), organizația de management a destinației la nivel județean, Consiliul Județean Brașov (transportul metropolitan, cicloturismul), administrațiile parcurilor (Romsilva), primăriile localităților-poartă, operatorul feroviar regional, operatorii de turism și ghizii. Orizont. (a), (d): 2027–2028; (b), (e), (g): 2027–2030; (c), (f): 2028–2031.

Tabelul 12. Sinteza direcțiilor strategice ale capitolului P3

Sursa: secțiunea 4.