6. Guvernanța: cine face

6.1. Actorii și ce lipsește

Natura accesibilă din Brașov are cel puțin opt categorii de administratori, fiecare cu competența lui (Tabelul 8) [C/I]. Primăria Municipiului Brașov și Consiliul Local răspund de natura din oraș, de reguli, de salvarea montană din Postăvaru și de transportul public local. Regia Pădurilor Kronstadt administrează pădurile municipiului, inclusiv pădurile-parc și drumurile forestiere. Autoritatea pentru arii protejate, prin Direcția Județeană de Mediu Brașov, avizează tot ce se face în ariile protejate fără administrație proprie, iar Romsilva administrează parcurile din jur. Consiliul Județean răspunde de salvarea montană în celelalte masive și de legăturile metropolitane. OMD Brașov, în care Primăria deține 45% din voturi, are mandatul de management și de marketing al destinației, fără competențe administrative asupra naturii [C].

Consultarea și documentele arată că lipsesc trei lucruri (secțiunea 2.6.12) [I]: un loc în care aceste instituții să se întâlnească cu operatorii și cu comunitățile care folosesc natura; o cale unică prin care un traseu, o amenajare ușoară sau un eveniment în natură să primească avizele necesare; date comune despre folosirea naturii, despre incidente și despre faună.

Capitolul nu propune o structură nouă de administrare a naturii. Administrarea rămâne a instituțiilor care o au prin lege, iar răspunsul la cele trei lipsuri se construiește cu ele [I].

6.2. Grupul de coordonare pentru natură și turism activ

OMD Brașov convoacă un grup de coordonare pentru natură și turism activ [I]. Grupul este un cadru de lucru, fără personalitate juridică, fără competențe de administrare și fără buget propriu; deciziile rămân ale fiecărei instituții, în competența ei. Rolul lui este să-i aducă la aceeași masă pe cei care administrează natura și pe cei care o folosesc, ca măsurile din secțiunea 4 să fie planificate, executate și evaluate împreună.

Componența. Primăria Municipiului Brașov (spații verzi, urbanism, mobilitate, Poliția Locală, serviciul local Salvamont), Regia Pădurilor Kronstadt, Direcția Județeană de Mediu Brașov, administrațiile Parcului Național Piatra Craiului și Parcului Natural Bucegi, Consiliul Județean Brașov (Salvamont-Salvaspeo, transportul metropolitan), Garda Forestieră, Jandarmeria, primăriile localităților-poartă, reprezentanții operatorilor de turism activ, ai ghizilor, ai cluburilor sportive și ai asociațiilor montane, organizațiile de mediu și universitatea. Pentru Poiana Brașov, asociația operatorilor stațiunii participă în rolul consultativ stabilit în capitolul P5 [I].

Funcționarea. Grupul se reunește trimestrial și înaintea fiecărui sezon. Produce patru documente comune: planul anual al traseelor, al lucrărilor și al evenimentelor în natură; calendarul naturii (D7-a); harta unică a traseelor (D3-a); raportul anual al naturii destinației, cu datele din secțiunea 6.5 [I].

Legătura cu celelalte capitole. Evenimentele în natură intră în calendarul unic al destinației, ținut de OMD Brașov (capitolul C, DC6-a). Traseele și siguranța din stațiune rămân în cadrul capitolului P5 (D2, D6), iar grupul asigură continuitatea rețelei dintre oraș și stațiune [I].

6.3. Ghișeul unic de avizare pentru trasee, amenajări ușoare și evenimente în natură

Capitolul P5 a propus un ghișeu unic de avizare pentru traseele și intervențiile din ariile protejate ale stațiunii. Capitolul de față îl extinde la întreaga rețea de trasee din jurul orașului și la evenimentele în natură [I].

Ghișeul unic este o procedură administrativă și nu creează o instituție nouă. Solicitantul (o regie, un club, un organizator de eveniment, un operator) depune o singură documentație, iar ghișeul, organizat de Primăria Municipiului Brașov, obține avizele necesare de la administratorii terenului și de la autoritatea pentru arii protejate, după un calendar cunoscut. Competențele de avizare nu se schimbă [I].

Pentru amenajările ușoare care se repetă (marcaje, panouri, bănci, trepte, balustrade, vetre), ghișeul propune proceduri-tip, aprobate o singură dată de autoritățile competente și aplicate apoi fiecărui caz. Evaluarea juridică a Primăriei privind autorizarea amenajărilor ușoare din pădurile-parc, despre care Subiectul 12 susține că nu cer autorizație de construire (secțiunea 2.6.5), precede aceste proceduri [I]. Pentru evenimentele în natură, ghișeul aplică regula scării (D4-f, secțiunea 7, S4).

6.4. Finanțarea

Măsurile capitolului se finanțează din surse existente; capitolul nu propune taxe noi [I].

Bugetul local finanțează regulamentele, natura din oraș, lucrările de siguranță de pe Tâmpa, capetele de traseu, deșeurile inaccesibile urșilor și informarea de pe trasee [I]. Bugetul Regiei Pădurilor Kronstadt finanțează deja amenajările din pădurile-parc: pistele pentru familii Răcădău–Noua, contractate în 2026 pentru 532.366,60 lei, sunt finanțate din bugetul Regiei¹ [C]. Taxa de oraș are două componente cu destinații diferite: componenta Salvamont, de 5 lei pe turist și noapte, este venit cu destinație specială pentru salvarea montană, iar măsura D6-d face vizibilă folosirea ei; componenta de promovare turistică, de 7 lei, poate finanța comunicarea produselor de natură, harta și calendarul naturii și evenimentele în natură, în limitele regulamentului ei²³ [C/I]. Programele naționale și europene pentru mobilitate, pentru mediu și pentru protecția împotriva urșilor completează aceste surse: pistele de biciclete finanțate prin PNRR, linia 20B din planul județean, programele pentru sisteme electrice de protecție⁴⁵ [C]. Operatorii cofinanțează măsurile care îi privesc direct, cum sunt gardurile electrice și pubelele unităților de cazare de lângă pădure (Subiect 17) [D].

6.5. Datele

Destinația nu știe astăzi câți oameni folosesc natura, unde și când, și nu are o evidență comună a incidentelor (secțiunea 1.4) [C]. Capitolul propune șase serii noi [I]:

• vizitatorii numărați de contoare pe Tâmpa și pe traseele principale ale pădurilor-parc (D2-g, D3-j);
• incidentele și semnalările privind fauna, pe hartă, din datele jandarmeriei, ale Primăriei, ale Salvamontului și ale Regiei (D5-j);
• intervențiile Salvamont pe sezoane și pe zone, cu cauzele lor, inclusiv accidentele de bicicletă din Postăvaru, din raportul anual (D6-d);
• focarele de plante invazive inventariate și tratate, din inventarul comun al Regiei, al autorității pentru arii protejate și al Primăriei (D3-k);
• folosirea naturii de către locuitori, din modulul dedicat al chestionarului pentru rezidenți (D1-f);
• percepția naturii de către vizitatori, din reluările cercetării naționale și din monitorizarea anuală a recenziilor.

Seriile intră în raportul anual al naturii destinației, publicat de OMD Brașov pe baza datelor grupului de coordonare [I].

Condiția de funcționare: fără locul de coordonare și fără ghișeul unic, măsurile din secțiunile 4 și 5 rămân, ca până acum, inițiative ale fiecărei instituții, fără continuitate și fără evaluare [I].