3. Viziune 2034, poziționare și principii

3.1. Viziunea

Viziunea de mai jos reunește articolele de viziune scrise în atelierul de turism activ, răspunsurile convergente din interviuri și propunerile celorlalte ateliere, verificate față de datele din secțiunea 2 și completate cu interpretările și propunerile echipei de proiect, marcate [I].

Brașovul 2034 este orașul de munte al României. Natura începe din centrul istoric, se parcurge pe jos, cu bicicleta sau cu telecabina, la nivelul fiecăruia, în fiecare anotimp, iar Carpații din jur se descoperă pornind din oraș [I].

Brașoveanul are natura aproape de casă, în fiecare cartier. Parcurile se folosesc: pe iarbă se poate sta, se poate juca și se poate face picnic după reguli clare. Familiile au trasee sigure de bicicletă de la cartiere la pădurile-parc, iar Tâmpa rămâne locul de plimbare de seară și de sfârșit de săptămână al orașului [I].

Tâmpa este rezervație naturală și arie specială de conservare, cu poteci refăcute și sigure, cu trepte și mână curentă pe tronsoanele abrupte, cu platforma belvedere refăcută și cu interpretarea naturii și a istoriei ei la poale și sus. Nu are asfalt și nu are infrastructură grea în pădure; cine nu poate urca pe jos urcă cu telecabina [I].

Pădurile-parc din jurul orașului au o rețea de trasee gradate și marcate, cu piste pentru familii, trasee de alergare și trasee de ciclism montan separate de potecile pietonilor, cu locuri de picnic cu vetre amenajate și cu parcul dendrologic deschis publicului. Plantele invazive sunt inventariate, iar focarele sunt tratate înainte să ajungă în rezervații [I]. Principiul ofertei înaintea regulii este principiul întregii naturi a destinației: „Hai întâi să oferim ceva și după aceea să cerem” (Subiect 12) [D].

Turistul găsește natura organizată pe durate și pe niveluri, după formula propusă în consultare: „Dacă ai două ore, faci asta. Dacă ai trei ore, faci asta” (Subiect 22) [D]. Are o singură hartă a traseelor, ghizi atestați, informare la intrarea pe fiecare traseu și produse proprii pentru primăvară și pentru toamnă. Traseele de ciclism montan sunt clasificate după dificultatea lor reală, de la traseul de familie la cel de expert, iar transportul pe cablu are un program cunoscut dinainte [I].

Urșii nu mai găsesc hrană în oraș, în Poiana și pe trasee. Locuitorii și turiștii știu ce au de făcut la o întâlnire cu ursul, iar fauna se observă fără să fie hrănită [I].

Muntele este sigur pentru cine îl respectă: vizitatorul știe unde se află, ce echipament îi trebuie și pe cine sună, iar banii plătiți pentru Salvamont se văd într-un raport public [I].

Brașovul este baza din care se pleacă spre Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare, Ciucaș, Făgăraș și Țara Bârsei, cu transport fără mașină și cu parteneri locali. Turistul doarme în Brașov și cheltuiește în regiune, iar sejurul se lungește de la două nopți la trei și mai multe [I]. Natura servește astfel scopul strategiei, creșterea semnificativă a numărului de clienți ai unităților autorizate, care respectă criteriile de calitate ale orașului, și creșterea sustenabilă a numărului de turiști: clienții în plus vin din sejurul mai lung, din extrasezon, din zilele lucrătoare și din vizitatorii de o zi care rămân peste noapte, iar durata medie a sejurului ajunge la cel puțin 2,2 nopți și gradul de ocupare la cel puțin 40% [I].

Instituțiile care administrează natura destinației se întâlnesc într-un singur loc de coordonare, iar avizele pentru trasee trec printr-un singur ghișeu [I].

Viziunile scrise în atelierul de turism activ au dat acestei imagini formule proprii, pe care capitolul le preia ca orizont: „O punte între urban și natură” și un „ORAȘ ACTIV ÎN NATURĂ” (atelierul 07) [D].

3.2. Poziționarea: Brașovul, oraș de munte

Poziționarea preia formula stakeholderilor („Noi suntem oraș de munte, punct!”, atelierul 02; „Brașovul este un oraș de munte”, atelierul 08) [D] și o transformă într-o promisiune pe care vizitatorul și locuitorul o pot verifica [I]. Promisiunea are cinci componente:

• natura începe din centrul istoric: potecile Tâmpei pornesc la câteva minute de mers pe jos de Piața Sfatului, iar pădurile-parc sunt la cel mult 30 de minute, pe jos sau cu transportul public (cercurile 1 și 2 din secțiunea 1.2);
• natura este accesibilă gradat, de la alee la creastă, pentru fiecare vârstă și condiție fizică;
• natura are ce oferi în fiecare anotimp, inclusiv primăvara și în noiembrie;
• din Brașov se pleacă, fără mașină, spre Carpații din jur;
• locuitorii sunt primii beneficiari ai acestei promisiuni.

Prima componentă a promisiunii apare și în interviurile tezei despre geografia simbolică a orașului:

„Frumusețea Brașovului este că din Piața Sfatului [...] ajungi în 5 minute în natură ori sub Tâmpa unde ai muntele ori după Ziduri unde ai zona asta frumoasă și naturală din jurul fortificației.”¹ [D]

Patru argumente susțin poziționarea [I]. Primul este cererea: muntele este prima asociere spontană a românilor cu Brașovul, natura apare în asocierile a 43,5% dintre vizitatori, iar publicul de natură este mai fidel decât restul publicului (secțiunea 2.1) [C]; teza despre geografia simbolică a orașului și conceptul de turism din 2023 ajung, pe alte căi, la aceeași imagine a orașului (secțiunea 1.1) [C/D]. Al doilea este diferențierea: stațiunile Văii Prahovei sunt stațiuni de munte, iar Sibiul este un oraș istoric aflat la distanță de munte; Brașovul este singurul dintre ele care unește un oraș istoric mare cu un munte aflat în interiorul lui („Ce n-are Sibiul, are Brașovul!”, sesiunea OAR) [D/I]. Al treilea este resursa: rezervațiile, pădurile-parc și siturile Natura 2000 din oraș și din jur (secțiunea 2.4) [C]. Al patrulea este comunitatea: un mod de viață activ în natură, pe care un participant la atelierul de turism activ l-a numit „Lifestyle Capital of Romania” (atelierul 07) [D].

Poziționarea are cinci consecințe pentru direcții [I]. Comunicarea arată natura din oraș și natura folosită (drumeția, bicicleta, alergarea, zborul, observarea faunei), nu doar panorama. Produsul se organizează pe durate și pe niveluri, de la plimbarea de o oră la sejurul de o săptămână. Investiția publică merge în amenajări ușoare în natură și în servicii la poale (informare, transport, toalete, popasuri); infrastructura grea rămâne în afara pădurii. Fiecare produs pentru turiști se verifică întâi prin efectul lui asupra locuitorilor. Iar fauna se comunică responsabil: ursul face parte din natura destinației și se observă de la distanță, fără hrănire.

Poziționarea naturii este compatibilă cu poziționarea premium a stațiunii Poiana Brașov stabilită în capitolul P5: Poiana este componenta de stațiune a orașului de munte, iar orașul este baza din care natura stațiunii și a regiunii se consumă în același sejur [I].

3.3. Principii directoare

Șapte principii guvernează direcțiile din secțiunea 4.

Locuitorii întâi. Fiecare măsură se verifică prin efectul ei asupra accesului locuitorilor la natura de proximitate: gratuit, aproape de casă, fără mașină și în siguranță. Un produs turistic care reduce acest acces nu se promovează [I]. Principiul formulat în consultare este același: „dacă reușim să trezim Brașovul brașovenilor, atunci restul...” (sesiunea OAR) [D].

Întâi oferta, apoi regula. Destinația oferă întâi traseul, informarea, locul de picnic și coșul de gunoi de la capătul traseului, apoi aplică regula și sancțiunea: „ca să poți să-i ceri omului ceva, trebuie să-i și oferi” (Subiect 12) [D].

Accesibilitate gradată, de la alee la creastă. Cu cât locul este mai aproape de oraș, cu atât amenajarea poate fi mai consistentă; cu cât este mai sălbatic, cu atât amenajarea este mai ușoară. Oferta acoperă familiile cu copii mici, vârstnicii, persoanele cu dizabilități și sportivii [I].

Amenajare ușoară în natură, servicii la poale. În ariile protejate și în pădurile-parc se fac numai amenajări ușoare, compatibile cu regimul lor (poteci, trepte, balustrade, bănci, panouri, construcții provizorii din lemn), fără asfalt și fără tăieri de arbori. Serviciile care cer construcții (parcare, toalete, alimentație, închirieri) se amplasează la poale, la capetele de traseu [I].

Prevenție înaintea intervenției. Pentru urs, pentru incendii, pentru plantele invazive și pentru accidente, destinația elimină întâi cauza pe care o poate controla: hrana de origine umană, focul în afara vetrelor, focarele de plante invazive lăsate să se extindă, vizitatorul neinformat sau dus cu telecabina pe un teren care îl depășește [I].

Distribuția fluxurilor în spațiu și în timp. Presiunea care azi se concentrează pe Tâmpa, pe Drumul Vechi, pe Pietrele lui Solomon și în Poiana se distribuie spre pădurile-parc, spre Carpații din jur și spre lunile de extrasezon [I].

Valoare reținută în destinație. Produsele de natură se construiesc cu ghizi, închirieri, cabane, transportatori și producători locali, iar Brașovul rămâne locul în care turistul doarme, chiar și atunci când își petrece ziua în regiune [I].