4. Direcții strategice

Cele nouă direcții au aceeași structură: constatare, obiectiv, măsuri, actori, orizont. Fiecare direcție răspunde uneia sau mai multor constatări ale diagnosticului (secțiunea 2.5), în alocarea fixată acolo: DC1 preia constatarea 2.5.4; DC2 constatările 2.5.1 și 2.5.3; DC3 constatarea 2.5.2; DC4 constatarea 2.5.8; DC5 constatările 2.5.5, 2.5.6 și 2.5.7; DC6 și DC7 constatarea 2.5.10; DC8 constatarea 2.5.9; DC9 preia lecțiile candidaturii pentru 2021 și leagă celelalte direcții într-un program cu termen fix, anul 2034. Măsurile marcate [D] provin din consultare și sunt atribuite celui care le-a formulat; cele marcate [I] sunt propuneri ale echipei de proiect, a căror punere în aplicare revine OMD Brașov, Primăriei Municipiului Brașov și Consiliului Județean, iar acolo unde este cazul se face cu acordul purtătorilor patrimoniului; propunerile managementului de proiect sunt marcate distinct. Măsurile deja formulate în capitolele G, P5 și P3 sunt referite prin codul lor (DGn-x, Dn-x, cu mențiunea capitolului) și nu sunt reluate.

DC1. Junii și Șcheiul: patrimoniu viu, cu statut și cu purtători

Constatare. Obiceiul Junilor din Șcheii Brașovului este unicul patrimoniu imaterial viu de rang național al orașului - atestat la 26 martie 1728, organizat în șapte cete, cu „peste 24 de activități tradiționale pe an” după purtătorul său (Subiect 14) [D] - și nu are niciun statut formal: nu este înscris în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial și nu are dosar UNESCO, într-o țară cu 11 elemente pe Lista Reprezentativă. Imaginea sa națională este de 0,1%, apare în 5 recenzii din 47.525, iar Șcheiul, „partea românească a istoriei Brașovului” (participant, atelierul 09), este vizitat de 49,4% dintre vizitatori și numit spontan de 1,1%; purtătorii săi declară că nu sunt consultați, iar luna Coborârii are cele mai puține sosiri din an (indice 79) [C]. Tricentenarul cade la 26 martie 2028.

Obiectiv. Până la tricentenar, obiceiul Junilor este înscris în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, iar anii 2026–2028 sunt un program multianual de celebrare și de transmitere; până în 2031, dosarul pentru Lista Reprezentativă UNESCO este depus împreună cu Uniunea Junilor; până în 2034, Junii ating cel puțin 2% și Șcheiul cel puțin 4% în asocierile spontane ale călătorilor români, iar Șcheiul are un traseu interpretat de purtătorii săi.

Măsuri.

1. DC1-a Dosarul de înscriere în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, întocmit de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi cu sprijinul Muzeului de Etnografie, al Universității Transilvania și al OMD, în procedura Institutului Național al Patrimoniului; apoi dosarul pentru Lista Reprezentativă UNESCO, care cere consimțământul explicit al comunității purtătoare - compatibil cu poziția „eu nu aș comercializa” a Subiectului 23. Măsura este propusă de 6 subiecți și în 3 ateliere, inclusiv de locuitorii din Șchei („includerea în patrimoniul UNESCO”) [D]; orizontul 2028 este realist numai pentru etapa națională [I].
2. DC1-b Tricentenarul 2028 ca program multianual 2026–2028: cercetarea istorică a obiceiului - datarea de 1728 este confirmată oficial, datările interne rămân declarații ale purtătorului, de verificat [D], expoziție la Muzeul de Etnografie și la Muzeul Civilizației Urbane, volum și film, transmisia televizată a Coborârii, simbolistica urbană a Junilor și suvenirurile identitare în locul celor „de tip bâlci” - propunerile purtătorului și ale atelierelor 02, 09 și 11 [D]. Coborârea în Cetate din Duminica Tomii rămâne unicul moment procesional, în centru.
3. DC1-c „Săptămâna Junilor” - propunerea managementului de proiect [I]: fiecărei cete i se alocă o zi într-un cartier al orașului, cu demonstrații de obiceiuri, ateliere pentru comunitate, prezentări de costume și muzică, fără procesiune călare; fiecare cartier devine temporar spațiu de celebrare, iar Coborârea finală rămâne unicul moment procesional. Capitolul consemnează corectivul purtătorului, formulat când i-a fost pusă întrebarea:

„Nu se poate. [...] e și greu să scoți anumite lucruri din cartier. [...] Am scoate și obiceiul din Șchei, ar fi diferit. [...] Săptămâna asta e a lor” (Subiect 14) [D]

1. Reconcilierea propusă este distincția dintre ritual și prezentare: programul din cartiere se formulează explicit ca program de prezentare și de transmitere (demonstrații, ateliere, școli, muzică), se desfășoară în afara Săptămânii Luminate sau numai în zilele fără obicei propriu, și se decide împreună cu Uniunea Junilor, nu prin relocarea obiceiului - linia indicată și de raportul integrat [I]. Programul se stabilește împreună cu Uniunea Junilor, OMD Brașov și Primăria; variantele și opțiunea recomandată sunt prezentate în scenariul S3 (secțiunea 6). Denumirea „Săptămâna Junilor” nu există oficial; programul existent se numește Săptămâna Luminată și face parte din Zilele Brașovului.
2. DC1-d Transmiterea obiceiului către generațiile noi: „ora de patrimoniu local” în școlile brașovene - cursuri de dans cu Junii și cu Muzeul de Etnografie, concurs între școli, proiecții la ora de dirigenție, cu ținte pe patru ani - propunerea purtătorului („ai cu cine”) [D]; protejarea fondului pe care instituțiile îl consideră intact („în afară de paradă, se păstrează bine jocurile și maialurile” - participanți, atelierul 02) [D]; fanfara sau orchestra populară a Junilor ca instituție (Subiect 14) [D]. Componenta alimentară a Marții cu plăcinte este tratată în capitolul G.
3. DC1-e Șcheiul interpretat: Traseul Crucilor și Troițelor - prototipul cu GPS realizat ca inițiativă cetățenească și rămas fără „pasul al doilea” („asta nu poate s-o facă un cetățean” - Subiect 14) - preluat de un proprietar instituțional (OMD cu Muzeul de Etnografie), cu traduceri, imagini ale interiorului și coduri QR la cele peste 60 de troițe și la porturile cetelor (atelierul 09) [D/I]; inscripții-titlu la intrarea în Șchei, cu formulările istorice verificate înainte de montare [D].
4. DC1-f Medierea prin localnici: tururi în Șchei cu localnici - testul realizat în 2026 într-un proiect european este precedentul [D], Juni-ghizi, și regula ca nicio decizie privind Șcheiul să nu se ia fără masa purtătorilor: „societățile Junilor, preoți, ghizi turistici, agenți economici și autorități” (participant, atelierul 09) [D/I].
5. DC1-g Patrimoniul viu dincolo de Juni: inventarierea obiceiurilor paralele - Fasching-ul și „Măscăricii” din Șchei la Lăsatul Secului, semnalate de documentația de patrimoniu culinar, cu purtători de identificat [D]; Honterusfest și maialurile ca puncte în care patrimoniul viu urcă spre Poiana Brașov, în formatul evenimentelor culturale de nișă pe care capitolul P5 le admite în stațiune [D/I].
6. DC1-h Comunicarea: Junii și Șcheiul intră în bateria cercetării naționale și în comunicarea destinației cu regula „ritualul nu este spectacol” și cu drepturile de imagine ale cetelor clarificate contractual [I].

Actori. Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi (decizia asupra ritualului și a prezentării), Parohia Sfântul Nicolae și Muzeul „Prima Școală Românească”, Muzeul de Etnografie și Muzeul Civilizației Urbane (Consiliul Județean), Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii, Primăria și Centrul Cultural „Apollonia Hirscher” (Zilele Brașovului), OMD Brașov (dosar, traseu, comunicare), Universitatea Transilvania, Inspectoratul Școlar. Orizont. Dosarul pentru Registrul național: 2027–2028; programul tricentenarului: 2026–2028; ora de patrimoniu local: din anul școlar 2027–2028; traseul troițelor: 2027–2029; dosarul UNESCO: 2029–2031.

DC2. Patrimoniul construit lizibil: straturi, fortificații, memorie industrială

Constatare. Municipiul are circa 363 de poziții în Lista Monumentelor Istorice, 51 de grupă A¹, dar le oferă ca o singură imagine, „oraș medieval”: niciun stil arhitectural nu este numit spontan de călători, fortificația este numită de 0,8%, iar vocabularul recenziilor este material (32,7%) și rar interpretativ (5,5%) [C]. Cele trei trasee ale stilurilor există „de 5 ani de zile” la arhitecți și nu sunt în circuit; turnurile sunt închise („te duci și te uiți numai la pietre?” - Subiect 21); Cetățuia, vizitată de 73,1% și evaluată cu 3,51, este în șantier până în 2027; Cetatea Brașovia este necunoscută; Sfântul Bartolomeu „nici măcar nu e deschisă” (Subiect 1); degradarea este „în profunzime” (Subiect 15), accelerată de intervențiile neconforme produse de presiunea cazării [D]. Istoria recentă - Orașul Stalin, platformele, 1987 - este cerută de străini și ștearsă de investiții.

Obiectiv. Până în 2030, toate elementele ansamblului fortificațiilor (Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Fierarilor, Poarta Ecaterinei, Poarta Șchei) au acces, program afișat și interpretare, traseul straturilor arhitecturale este în circuit, iar Cetățuia are o funcțiune decisă și este deschisă; până în 2034, inventarul monumentelor în degradare și al intervențiilor neconforme scade an de an, ratingul categoriei „obiective și monumente” urcă de la 4,31 la cel puțin 4,55, iar obiectele patrimoniului industrial sunt protejate înainte de a dispărea.

Măsuri.

1. DC2-a Traseul straturilor arhitecturale - preluarea celor trei trasee ale arhitecților („Brașovul gotic, Brașovul renascentist și Brașovul baroc”) și adăugarea celui de-al patrulea, „Brașovul comunist”, propus în aceeași sesiune [D]; traseul modernității (Brassaï, Mattis-Teutsch), propus de Subiectul 1 [D]; harta interactivă a clădirilor, realizată de studenții universității („Fac studenții” - atelierul 12) [D]; OMD ca editor al traseelor, integrate în ghidul viu al destinației și în codul QR al destinației din capitolul G (DG1-g, DG4-b) [I].
2. DC2-b Turnurile și bastioanele deschise, cu „istorie spusă” - program regulat și custode la Turnul Alb, Turnul Negru, Graft și Poarta Ecaterinei, cu artefacte și expoziții („vedeai niște artefacte, costume, săbii, vedeai ceva!” - Subiect 21), drumul dintre turnuri comunicat ca traseu, Poarta Ecaterinei curățată de graffiti - cereri ale locuitorilor din Șchei și din cartiere [D]. Turnul Alb, Turnul Negru și Poarta Ecaterinei nu sunt secții ale muzeului, deci cer un acord între Primărie, Consiliul Județean și Biserica Evanghelică asupra operatorului [I].
3. DC2-c Cetățuia - decizie de funcțiune după deschiderea parțială din 2027, pe două criterii: rigoarea istorică (o Cetățuie „cât mai apropiată de [...] ceea ce a fost în istorie” - Subiect 14) și conectivitatea cu parcul, cu Strada Lungă și cu Bartolomeu. Opțiunile din consultare - restaurant de epocă și loc de promovare a gastronomiei pastorale (G, DG1-f), loc de evenimente (atelierul 04), divertisment istoric documentat muzeal (Subiect 5), promenadă și animație în pădure (atelierul 12) [D] - sunt evaluate în scenariul S2, care recomandă o funcțiune mixtă; capitolul reține convergența asupra deschiderii și a legăturii cu orașul [I].
4. DC2-d Cetatea Brașovia ca parc arheologic pe Tâmpa - propunerea Subiecților 5 și 14 („leagănul, și refugiul brașovenilor vreme de câteva secole” - Subiect 14) [D], condiționată de verificarea statutului de sit arheologic, declarativ, și de compatibilitatea cu regimul Natura 2000, pe care arhitecții și Subiectul 24 refuză să-l pună în discuție: parc istoric cu regim de protecție compatibil, nu respingerea protecției [I]. Lucrările se prevăd în planul de management revizuit al ariei protejate și se limitează la amenajări ușoare, cu serviciile la poale, iar interpretarea cetății este măsura D2-e a capitolului P3 [I].
5. DC2-e Fațadele și intervențiile - mecanism gradual pentru clădirile neîntreținute, „modelul german”: avertizare, impozit majorat, intervenție în contul proprietarului (Subiecții 22 și 23) [D]; ghid de fațade și vitrine pentru centrul vechi - obloane și ferestre de lemn, vitrine tip dulap, interdicția termopanelor (Subiect 14; notele participanților la atelierul 07) [D]; mecanism municipal strict de control al intervențiilor, cu o arheologie a clădirii la orice intervenție și cu un ghișeu unic de avizare (Cultură, ISU, Sănătate) (sesiunea OAR; atelierul 02) [D]; ghid pentru proprietarii care fac închiriere pe termen scurt în monumente și avizare „simplificată, dar controlată” (sesiunea OAR), în articulare cu P6 [D]. Sprijinul public pentru fațade private, cerut de un subiect și contestat de instituții, se păstrează doar ca stimulent condiționat de conformarea la ghid [I]. Ghidul se corelează cu codul de design al mobilierului urban și al signalisticii, măsura S5-a a Raportului final, prin care stâlpii de protecție a trotuarelor, plăcuțele cu numerele imobilelor și indicatoarele străzilor poartă simbolurile zonei, cu exemplul buzduganului Junilor în Șchei și al cerbului de pe Strada Cerbului [I].
6. DC2-f Iluminatul arhitectonic al monumentelor, „de sus în jos”, nu îngropat în paviment - Biserica Neagră, Casa Sfatului, Piața Sfatului - ca precondiție a vieții de seară și a lecturii etajelor („la etajul unu apare alt oraș” - Subiect 14; lumini cerute și de Subiect 16) [D].
7. DC2-g Canonul lărgit al bisericilor: Sfântul Bartolomeu, cea mai veche biserică a orașului, deschisă, cu o piațetă (Subiect 1) [D]; sinagogile, Biserica Grecească și celelalte lăcașuri „din fundul curții” ale orașului toleranței, puse pe traseu (Subiect 14) [D]; pentru Biserica Neagră, formula verificată (secțiunea 3.3) și programul din jurul ei (DC4-e) [I].
8. DC2-h Promenada și coridoarele: După Ziduri ca promenadă și pol de evenimente - redeschiderea porților istorice, amfiteatrul natural între Turnul Alb și Turnul Negru (Subiect 14) [D]; coridorul verde pe traseul zidurilor din 1887, propus de moderatorul sesiunii OAR și validat de grup, cu legitimitatea istorică a planului rămasă declarativă [D/I]; culoarele pietonale cu conținut patrimonial - Lungă, Unirii, Titulescu–Operă–Filarmonică (Subiecții 1 și 14) [D] - toate în prioritatea P1 (coridoarele Piața Sfatului–Tâmpa și După Ziduri–Parcul Șefilor), pe care cultura o invocă drept condiția „ridicării privirii”.
9. DC2-i Memoria industrială salvată înainte de dispariție: turnul CET păstrat ca reper în orice reconversie a platformei - administrația ezită („Nu cred. Turnul nu cred.” - Subiect 13) [D], halele Rulmentul (DC4-d, P4), cinematografele, cu un inventar al clădirilor industriale și de patrimoniu neutilizate (Subiect 1; sesiunea OAR) [D]. Narațiunea stratului este în DC5; componenta culinară, în G (DG5-e).
10. DC2-j Datele patrimoniului: un inventar anual al monumentelor în degradare și al intervențiilor neconforme, întocmit de Primărie cu Direcția Județeană pentru Cultură, ca indicator al capitolului [I].

Actori. Primăria Municipiului Brașov (urbanism, Cetățuia, iluminat, ghidul de fațade, mecanismul pentru paragină), Direcția Județeană pentru Cultură, Consiliul Județean (bastioanele-secții ale muzeului), Biserica Evanghelică C.A. (Biserica Neagră, imobile, turnuri), Ordinul Arhitecților - Filiala Brașov (trasee, ghid), OMD Brașov (editor al traseelor, programul turnurilor), Universitatea Transilvania (harta), Regia Pădurilor Kronstadt și autoritatea pentru arii protejate (Tâmpa). Orizont. Trasee și hartă: 2027; turnuri deschise cu program: 2027–2028; mecanism pentru paragină și ghid de fațade: 2027–2028; Cetățuia - decizie 2027, funcțiune 2028–2030; Cetatea Brașovia - studiu 2028, în corelare cu revizuirea planului de management al ariei protejate (P3, 2027–2029), parc 2030–2034; După Ziduri și coridoarele, cu P1: 2028–2031.

DC3. Centrul istoric fără kitsch: ordine vizuală și oraș locuit

Constatare. „Oraș-decor” este un diagnostic împărtășit de arhitecți, hotelieri, locuitori, instituții și experți, cu două mecanisme - depopularea, confirmată oficial de Ghidul de terase („i-a determinat pe mulți locuitori să se mute”), și banalizarea comerțului („turismul de covrigi”, atelierul 04) - și cu o normă care există și nu se aplică: Ghidul de amplasare a teraselor (2023), hotărârile Consiliului Local pe care le detaliază, Legea 185/2013 privind publicitatea. Haosul comunicării vizuale a comerțului este numit de 17 din 24 de subiecți, regimul vizual unitar este cerut de 13, iar ocuparea de facto a domeniului public depășea cu 55% suprafața închiriată în 2022 [C]. Nimeni nu știe câți locuitori mai are centrul; Centrul de Informare Turistică are 2,70 și 60,9% recenzii negative [C].

Obiectiv. Până în 2028, centrul istoric are un regim unitar de imagine - firme, vitrine, fațade, mobilier, iluminat, terase - adoptat prin hotărâre a Consiliului Local, aplicat și măsurat anual; până în 2030, rezidenții centrului sunt numărați, iar numărul locuitorilor permanenți nu mai scade; comerțul ambulant și tonetele au dispărut de pe culoarul Republicii–Piața Sfatului, iar Centrul de Informare Turistică atinge un rating de cel puțin 4,50.

Măsuri.

1. DC3-a Aplicarea normei existente, extinsă la întreaga imagine a centrului: Ghidul de terase se aplică ca prioritate a P2 (G, DG3-a, cu indicatorul „ponderea teraselor conforme”); capitolul de față adaugă regulamentul local de publicitate în temeiul Legii 185/2013 (firme, bannere, vitrine), regulile pentru mobilier, iluminat și închideri, o echipă dedicată de control și un raport anual public - „măsura cu cel mai bun raport cost–vizibilitate din întreaga serie”, pentru că „nimeni nu apără aspectul actual” [C/D]. Regulile pentru mobilier și signalistică aplică codul de design al mobilierului urban și al signalisticii din Raportul final (măsura S5-a), prin care stâlpii, plăcuțele cu numerele imobilelor și indicatoarele străzilor spun povestea orașului prin simbolurile fiecărei zone - cerbul pe Strada Cerbului, buzduganul Junilor în Șchei [I].
2. DC3-b Parcul cultural al centrului istoric - instrumentul care consolidează regulile de imagine, de comerț vizibil și de terase într-o singură hotărâre a Consiliului Local, după modelul Parcului Cultural Stare Miasto din Cracovia (2010; oraș înfrățit cu Brașovul), cu termen de conformare de șase luni [C]. Regimul este vizual și fiscal, nu selecție a tipului de comerț - linia raportului integrat și a Subiectului 23 („nu putem să devenim dictatori”); P5 a mers mai departe pentru stațiune, cu selecția pe concept a comercianților din „zona zero” (D2-b1). Vocabularul strategiei distinge, astfel, „zona zero” a stațiunii de regimul de imagine al Cetății și de „inelul zero” al nucleelor adiacente din G (DG3-g) [I]. Alternativa stimulentelor fără instrument normativ nou este evaluată în scenariul S5, care recomandă combinația celor două.
3. DC3-c Fiscalitatea diferențiată pe centru - „Centrul nu poate să fie mai ieftin decât restul” (Subiecții 19–20) [D] - este formulată în G (DG3-b); capitolul de față adaugă evaluarea efectului asupra rezidenților și a chiriilor, astfel încât instrumentul să nu accelereze depopularea pe care vrea să o oprească [I].
4. DC3-d Kitsch-ul ca problemă de identitate, nu doar de comerț: eliminarea tonetelor și a comerțului ambulant, cu mâncare de stradă onestă ca ofertă legală, este în G (DG3-d, DG3-h); aici, suvenirurile identitare - Junii, Șcheiul, simbolurile orașului - în locul celor „de tip bâlci”, propuse în atelierele 02, 09 și 11 [D], și o etichetă a destinației pentru magazinele de suveniruri cu produs local sau identitar, acordată de OMD [I].
5. DC3-e Redistribuirea culoarului Republicii–Piața Sfatului spre nucleele adiacente - Prund, Sfântul Ioan, Enescu, Livada Poștei și Parcul Șefilor, După Ziduri - este măsura DG3-g din G și face parte din coridoarele P1; cultura îi dă conținutul: evenimente mici, acustice, cu oră fixă, în nucleele adiacente, iar „Centrul trebuie lăsat liber, lăsat să respire, lăsat să fie dedicat plimbării” (Subiecții 19–20) [D].
6. DC3-f „Dreptul la locuire” cu măsură: recensământul rezidenților centrului istoric - număr, vechime, proprietate, proveniență, cerut de un subiect și de instituțiile culturale („n-avem date”) [D], ca precondiție a oricărei politici; apoi, pe baza lui, avizarea controlată a închirierii pe termen scurt în monumente (P6), protecția funcțiunilor cotidiene („e normal să ai de unde să-ți iei o pâine” - sesiunea OAR) [D], riveranii la masa zonelor de seară (DC7) și cardul de rezident (C17: 6 subiecți, 8 ateliere) [D/I].
7. DC3-g Centrul de Informare Turistică refăcut - amplasare, program, personal format pe narațiunea destinației, funcție de „dispecer” al agendei culturale integrate (C43) și al datelor de vizitare [I].
8. DC3-h Monitorizarea anuală: ponderea teraselor conforme, inventarul firmelor și vitrinelor neconforme, mențiunile „kitsch” în recenzii (bază: 0,2%, rating 3,32), numărul rezidenților permanenți [I].

Actori. Primăria și Consiliul Local (hotărârea pentru parcul cultural, regulamentul de publicitate, fiscalitatea, recensământul), Poliția Locală (aplicare), Direcția Județeană pentru Cultură, OMD Brașov (Centrul de Informare, eticheta pentru suveniruri, comunicare), Breasla Cârciumarilor Brașoveni și asociațiile de riverani, Ordinul Arhitecților, Biserica Evanghelică (proprietar). Orizont. Aplicare și măsurare: 2027; hotărârea pentru parcul cultural: 2027–2028; recensământul rezidenților: 2027, 2030 și 2033; Centrul de Informare: 2027–2028.

DC4. Muzee și instituții care produc poveste și evenimente

Constatare. Muzeele sunt produsul cultural cel mai bine evaluat al destinației (4,69; 8,0% recenzii negative) și cel mai puțin consumat: 45,3% dintre vizitatori nu au intrat în niciunul, 39,0% dintre cei care au văzut Biserica Neagră și Piața Sfatului nu au intrat în niciun muzeu, iar rezerva „cunosc, dar nu am vizitat” este de 33–41% la fiecare instituție [C]. „Cetatea Brașovului nu are muzee asociate” (observații de teren ale echipei de cercetare); instituțiile nu cooperează („Ce treabă am eu cu ălălalt?” - Subiect 1), biletul comun a eșuat în 2009, nu există contorizare la nivel de destinație; muzeele județene lucrează „în cămăruțe”, fără un spațiu expozițional de 2.000 mp, cu plafoane de acces impuse de normele de securitate la incendiu și cu personal care pleacă [D]. Sala Polivalentă (11.211 locuri, termen iunie 2027) nu are un rol cultural definit, halele Rulmentul sunt blocate, cinematografele renovate nu au program, iar instituțiile de spectacol sunt izolate pietonal de centru [C/D].

Obiectiv. Până în 2030, un acord-cadru între Primărie, Consiliul Județean și cultele proprietare de patrimoniu face să funcționeze biletul comun al muzeelor și monumentelor, contorizarea la nivel de destinație și calendarul comun; Sala Polivalentă are un operator profesionist și un calendar cultural de iarnă; până în 2034, destinația are un spațiu expozițional de cel puțin 2.000 mp, ponderea vizitatorilor care nu intră în niciun muzeu scade sub 35%, iar vizitatorii muzeelor din centru cresc cu 50% față de baza din 2026.

Măsuri.

1. DC4-a Acordul-cadru dintre Primărie, Consiliul Județean, Biserica Evanghelică și Parohia Sfântul Nicolae, cu OMD ca secretariat, pentru administrarea și promovarea comună a patrimoniului: calendar, bilet comun, contorizare, informarea comună a ghizilor, protocol direct între conduceri - cerut de instituțiile culturale, care constată că nu știu „dacă vorbiți aceeași limbă” [D/I].
2. DC4-b Biletul comun al destinației - muzee, monumente (turnuri, Biserica Neagră, Prima Școală Românească) și transport, extensibil la un card metropolitan cu cetățile (Subiecții 13 și 21); propus de 12 subiecți și în 6 ateliere [D]. Lecția eșecului din 2009 („Ce să am de-a face cu celălalt muzeu?”) cere ca biletul să fie o decizie a tutelelor, nu a directorilor, și clarificarea biletului unic existent între muzeele județene [D/I]; contorizarea independentă a intrărilor - „măcar să știm câți intră” (Subiect 1) [D].
3. DC4-c „Cetatea cu muzee asociate”: muzeele legate de monumente - Casa Sfatului ca „buletinul” orașului, „trăsăturile acestui chip numit Brașov” (participant, atelierul 02) [D]; expoziții în turnuri și bastioane (DC2-b); traseul celor cinci muzee din centru (Istorie, Civilizația Urbană, Artă, Casa Mureșenilor, Prima Școală Românească) comunicat ca un singur produs (atelierul 02) [D/I].
4. DC4-d Spațiul expozițional de cel puțin 2.000 mp, în legătură cu prioritatea P4: halele Rulmentul - „al doilea plămân al orașului”, aulă culturală și hale pentru expoziții, cea mai convergentă propunere de infrastructură nouă, blocată de un concurs „oprit” și de „neclarități” de proprietate [D] - ca opțiune principală; CET, cu turnul păstrat, sau o clădire de patrimoniu reconvertită, după exemplul altui județ („Au avut un liceu [...]: l-au renovat, l-au dat muzeului” - Subiect 5) ca alternative; cotă de spațiu cultural în marile investiții publice și spații-vitrină ale muzeelor în nodurile de flux - Sala Polivalentă, aeroport, gară - cu expoziții prin rotație (atelierul 02) [D]; opțiunea recomandată și condiția ei sunt prezentate în scenariul S6.
5. DC4-e Muzee și monumente care produc evenimente: „dincolo de artefacte” (Subiect 18), trei seri de concerte pe weekend în Biserica Neagră ca răspuns la sejurul de 1,84 nopți (același respondent) [D], stagiuni estivale ale Operei și Filarmonicii în spațiul public (Subiect 24) [D], Noaptea Muzeelor de la 8 la cel puțin 12 instituții brașovene; finanțare de funcționare pentru programele publice ale instituțiilor, nu doar de proiect [I].
6. DC4-f Capacitatea instituțională: personal și salarii (hemoragia este declarată, cifrele rămân [D]); lobby normativ pentru muzeele din monumente istorice (securitate la incendiu, acces), demers asumat de Primărie și de OMD la nivel național (atelierul 02) [D]; indicatori pe funcții (conservare, educație, valorificare) alături de contorizare [I].
7. DC4-g Sala Polivalentă ca infrastructură culturală: operator profesionist selectat prin procedură competitivă înainte de finalizare - „cine va opera această sală? Pentru că dacă este operată în dulcele stil al statului... nu văd să se întâmple multe chestii” (participant, atelierul 04), contractare cu 12–18 luni înainte, calendar de iarnă cu concerte, muzică clasică, producții internaționale („ai șase luni de iarnă unde nu mai ai scuza că n-o să ai nimic pentru indoor” - Subiect 18) [D]; „dacă faci numai spectacole sportive, rămâi de prost” (Subiect 5) [D]; sinergia cu Poiana în P5 (D4-c).
8. DC4-h Spațiile închise reactivate: cinematografele Astra, Modern și Popular, bastioanele, Arenele Olimpia - al căror statut juridic nu a putut fi confirmat - date în folosință operatorilor culturali, privați sau asociativi, cu obligație de serviciu public („cu obligația să aibă minim participare gratuită la trei festivaluri pe an” - Subiecții 19–20) și cu program permanent (Subiect 24; atelierul 03) [D].
9. DC4-i Regulamentul de acces la spațiul public și la spațiile culturale: tarife pe zi, nu pe oră, răspuns în termen, rezervarea pieței cu un an înainte, puncte de branșare electrică permanente în piețe, acces la afișajul public (atelierul 03) [D]; prioritate și gratuitate pentru evenimentele culturale curatoriate în regulamentul spațiilor publice (Subiect 24) [D]; regulament de utilizare culturală a parcurilor (atelierul 03) [D].
10. DC4-j Instituțiile de spectacol: conectarea pietonală Operă–Filarmonică–centru (Subiect 1; P1) [D]; management prin concurs cu indicatori publici - cerință a independenților, de competența ordonatorului [D]; ieșirea în spațiul public ca educare a gustului: „Sunt gusturi care se cultivă” (Subiect 24) [D].

Actori. Consiliul Județean (muzeele, Biblioteca Județeană, Reduta), Primăria și Consiliul Local (teatrele, Opera, Filarmonica, Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”, cinematografele, regulamentul spațiilor, Sala Polivalentă cu Compania Națională de Investiții), Biserica Evanghelică C.A., Parohia Sfântul Nicolae, OMD Brașov (biletul comun, contorizarea, informarea ghizilor), Rețeaua Națională a Muzeelor, Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului (norme), Universitatea Transilvania, proprietarii platformelor industriale. Orizont. Acord-cadru și regulament al spațiilor: 2027; operatorul Sălii Polivalente: 2027; biletul comun: 2028; cinematografe și bastioane reactivate: 2027–2028; spațiul expozițional: decizie 2027–2028, realizare 2030–2034.

DC5. Narațiunea și medierea: orașul poveștilor

Constatare. Brașovul este „piatră, nu poveste”: vocabularul recenziilor de patrimoniu este material în 32,7% dintre texte și interpretativ în 5,5%, „story” sau „legend” apar în 0,8%, iar povestea, când există, plătește în note (4,69) [C]. Ghizii sunt puțini, neacreditați local și repetitivi („se bifează exact aceleași lucruri” - Subiect 9), agenda culturală este necunoscută chiar brașovenilor, iar 15,3% dintre nevizitatori declară că nu știu ce ar putea face în oraș [C/D]. Orașul are mai multe identități, nu una singură, și o problemă de fond comună: locuitorii nu-și cunosc istoria („a fost ștearsă istoria între timp. Dar culmea este că legendele le știu” - Subiect 21), iar străinii o citesc mai bine decât ei - „Transilvania” apare la 2,96% dintre recenzenții străini și la 0,05% dintre români, Kronstadt la niciun călător român [C]. Dracula este ancoră de notorietate (5,2% dintre asocieri) și etichetă care costă (−0,60 puncte de rating pentru aceleași castele) [C]; istoria recentă este cerută de străini și tăcută de oraș [D].

Obiectiv. Până în 2028, destinația are o narațiune-cadru scrisă, un standard de ghidaj și un corp de ghizi și povestitori acreditați; până în 2034, cel puțin 50 de ghizi acreditați în cel puțin cinci limbi, vocabularul interpretativ al recenziilor de patrimoniu urcă de la 5,5% la cel puțin 12%, ponderea nevizitatorilor care „nu știu ce ar putea face” scade de la 15,3% la cel mult 8%, „Transilvania” apare în cel puțin 3% dintre recenzii și „săsesc” în cel puțin 1%, iar diferența de rating dintre tururile cu și fără eticheta „Dracula” scade sub 0,20.

Măsuri.

1. DC5-a Narațiunea-cadru și sub-mărcile: un manual de narațiune al destinației - „târgul modern de graniță” ca text-cadru, fapte verificate, legende marcate ca legende, cele nouă gramatici identitare ale consultării organizate în cinci sub-mărci pentru micro-comunități (secțiunea 3.2), elaborat de OMD cu muzeele, cu universitatea și cu purtătorii, și aplicat tuturor canalelor destinației [I]; „principiul adopției” din capitolul G - „nu sunt ale noastre până sunt ale noastre” - ca regulă pentru elementele împrumutate.
2. DC5-b Doctrina poveștii adevărate ca standard de ghidaj: secvența de la cârlig la fapt, care reconciliază „Aș marja mai mult pe legendă, după care, la sfârșit, aș da și datele istorice” (Subiect 21) cu „tu profiți de notorietatea lui Dracula ca să-ți promovezi povestea adevărată” (Subiect 5) [D], formalizată de raportul integrat și aplicată ghizilor, panourilor, aplicațiilor și codului QR al destinației (G, DG4-b) [I].
3. DC5-c Școala de ghizi și povestitori acreditați de OMD: grupă de ghizi la Facultatea de Litere, în franceză și engleză - schiță a moderatorului, completată de Subiecții 19–20 cu acreditarea „De către OMD” (Subiecții 19–20); „pool de ghizi” cu sprijinul universității, anunțat de organizația de management al destinației; liceeni și studenți ghizi, Juni-ghizi (DC1-f), informarea periodică a ghizilor de către muzee (atelierul 02) și inventarul ghizilor, cerut de raportul integrat [D]; acreditarea locală se adaugă atestatului național, nu îl înlocuiește [I]. Propusă de 6 subiecți și în 3 ateliere.
4. DC5-d Dracula, tratat creativ, ca atracție printre altele: „Cel mai creativ Dracula din lume” - expoziția celor „49 de interpretări originale” ca program anual al instituțiilor și al Dracula Film Festival (DC6), interpretări artistice libere, cercetare universitară (atelierele 02 și 03) [D]; Centrul Cultural Dracula între Brașov și Bran, „nu parc tematic” (atelierele 02 și 03), ca opțiune condiționată de studiu de fezabilitate, cu riscul kitsch-ului instituționalizat [D]. Regula operațională: Dracula este folosit ca temă creativă, nu ca nume de produs; comunicarea este diferențiată - „Brașov, Transilvania” și legenda pentru piețele îndepărtate (Subiect 18), „poarta de est” pentru Israel, Spania, Georgia, China (Subiect 17), natura pentru vest-europeni, Brașovul „prin el însuși” pentru români - validată de raportul integrat și de recenzii [D/I].
5. DC5-e Istoria recentă asumată: traseul „Brașovul comunist” - Orașul Stalin (1950–1960), platformele, 1987, cartierele - formulat în sesiunea OAR și de Subiectul 17, în registrul libertății și al rezilienței, nu al nostalgiei („povești care nu sunt neapărat smiley face”) [D]; „lustrația” narativă cerută de purtător și interviul separat, confidențial, pe istoria recentă, recomandat de raportul integrat [D/I]; „November Rain” (15 noiembrie – 1 decembrie), propus de Subiectul 23, ca fereastră a memoriei în calendar (DC6) [D]; componenta culinară rămâne în G (DG5-e).
6. DC5-f „Orașul poveștilor”: realitate augmentată și coduri QR în toată zona centrală (Subiect 23), tururi cu istoricii locali, tur virtual asistat de inteligență artificială, Harta literară a Brașovului lansată de scena literară locală (atelierul 03) [D] - toate cu conținut validat istoric și cu un proprietar instituțional, lecția Turului Troițelor rămas fără „pasul al doilea” [I]; „orașul tiparului” - tipografia lui Honterus din 1533, gimnaziul din 1541, Octoihul lui Coresi din 1557 - ca sub-marcă a educației și a cărții, propusă de un subiect și de atelierele 03 și 04 [D/C].
7. DC5-g Informarea integrată (S4): agenda culturală integrată, bilingvă, cu panotaj public și puncte de informare funcționale - tema nouă cu cea mai largă răspândire în ateliere (10 din 12) [D]; hub pentru presă și creatori cu agendă unică (Subiect 1) [D]; codul QR al destinației în unitățile de cazare (G, DG4-b); Centrul de Informare refăcut (DC3-g); banca de imagini a destinației constituită din drepturile asupra materialelor foto și video ale proiectelor finanțate public (atelierul 02) [D].
8. DC5-h Cultura pentru localnici întâi: brașoveanul „turist în propriul oraș” (formula grilei, C17) - tururi pentru brașoveni în Bartolomeu, Astra, Steagu, Răcădău, hărți făcute de localnici, autobuz turistic prin cartiere (sesiunea OAR; Subiect 21) [D]; ora de patrimoniu local (DC1-d); cunoașterea istoriei locale măsurată în chestionarul pentru rezidenți (DC8-h) [I].

Actori. OMD Brașov (narațiune, acreditare, agendă, hub de presă), Universitatea Transilvania (Facultatea de Litere, istorie, Centrul Multicultural), muzeele, Uniunea Junilor, Biserica Evanghelică (arhive, memoria Kronstadt), asociațiile de ghizi și agențiile de turism receptor, Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”, organizatorii Dracula Film Festival, administrația Castelului Bran ca partener extern. Orizont. Manual de narațiune și standard de ghidaj: 2027; școala de ghizi: 2027–2028; agenda integrată și hubul de presă: 2027; programul „Dracula creativ”: anual din 2027; traseul „Brașovul comunist”: 2027–2028; realitate augmentată și hartă literară: 2028–2029; Centrul Cultural Dracula: studiu de fezabilitate în 2028, pe baza căruia decid Consiliul Județean Brașov și OMD Brașov.

DC6. Evenimente și calendar: o autoritate de calendar și un eveniment-emblemă

Constatare. Brașovul are evenimente - Anexa B inventariază cincisprezece, cu statut verificat, iar Tabelul 7 le reține pe cele discutate în consultare, dar nu are calendar, autoritate a calendarului și eveniment propriu cu nume: singurul festival din imaginarul național, Cerbul de Aur (0,9%), s-a încheiat în 2019 și aparține Televiziunii Române, festivalurile actuale au împreună 2,8% din asocierile spontane, iar singurul eveniment scalabil se desfășoară la Ghimbav [C]. Cererea este latentă (25,9% practică regulată, 46,1% ocazională), fereastra de extrasezon este precisă - martie și aprilie (indice 83 și 79), apoi noiembrie (96), iarna este sezon (25,8%), nu vârf, iar evenimentele sunt singura propunere culturală formulată în toate cele 12 ateliere [C]. Finanțarea lor publică s-a prăbușit în 2025–2026 (DC8), Massif este în discontinuitate, Săptămâna Comediei a fost reprogramată [C].

Obiectiv. Din 2027, destinația are un calendar unic, public, anual, publicat cu cel puțin un an înainte, cu o singură autoritate de calendar și cu criterii de clasificare; până în 2029, evenimentul-emblemă are prima ediție; până în 2034, calendarul cuprinde cel puțin 12 evenimente recurente cu cel puțin trei ediții consecutive, cel puțin 40% din zilele de eveniment cad în extrasezon, un festival actual atinge cel puțin 2% mențiuni nominale în asocierile spontane, iar participarea vizitatorilor la cel puțin un festival brașovean urcă de la 19,6% la cel puțin 30%.

Măsuri.

1. DC6-a Calendarul unic al destinației, cu OMD ca singură autoritate de calendar, publicat cu cel puțin un an înainte - „un calendar de evenimente previzionat pentru perioade de cel puțin un an” (notele participanților, atelierul 01), „un calendar”, nu un organizator public (Subiect 18), cerut în 10 din 12 ateliere [D], cu criterii publice de clasificare (cultural, educativ, recreativ, comercial), cu componenta stațiunii (P5, D2-b1), care nu este un calendar paralel, cu programul „Poiana celebrează lumea” (D3-n) și cu calendarul naturii din capitolul P3 (D7-a), pentru a evita concurența pe weekend între stațiune și oraș, și cu regula evitării suprapunerilor [I].
2. DC6-b Zonarea pe scări, regula P5 extinsă la destinație: volum și amplificare în Sala Polivalentă, în Poiana Mică și la Ghimbav; centrul istoric scenă acustică, de mică dimensiune, cu oră fixă - „să nu faci orice fel de festival în Piața Sfatului” (atelierul 02), „Centrul trebuie lăsat liber, lăsat să respire” (Subiecții 19–20) [D]; instrumentul este regulamentul spațiilor publice (DC4-i); în ariile protejate și în pădurile-parc se aplică plafonul de participanți, cu volumul la poale (capitolul P3, S4) [I].
3. DC6-c Cadența pe trei scări: „trei evenimente fanion” (atelierul 03), recurența săptămânală de scară mică (G, DG6-c) și „happening-ul” în monumente și muzee (DC4-e) - complementare, nu alternative; condiția comună: „Evenimente pe care să ai răbdare să le crești, pe care să le construiești temeinic” (Subiect 18) [D/I].
4. DC6-d Fereastra de calendar: Săptămâna Luminată și Zilele Brașovului ca ancoră de aprilie, cu conținutul din DC1 (martie–aprilie au indicele 83–79); „November Rain”, 15 noiembrie – 1 decembrie (Subiect 23), Dracula Film Festival (sfârșit de octombrie – început de noiembrie) și Săptămâna Comediei (2–8 noiembrie 2026) ca nucleu de toamnă [D/C]; evenimentele de iarnă servesc notorietății orașului, nu gradului de ocupare [I].
5. DC6-e Evenimentul-emblemă - cinci opțiuni formulate în consultare, evaluate în scenariul S1 (secțiunea 6), cu opțiunea recomandată de strategie: (i) un festival mare de iarnă, „gen Massif, dar executat bine” (atelierul 08), cu acord prealabil al stațiunii asupra tarifelor și a sezonului - Massif „nu a fost pentru economie” (Subiect 6); (ii) „unul sau două «hotspot»-uri” de masă - Târgul de Crăciun de anvergură, concert de Anul Nou (Subiect 16), în prelungirea DG6-e din G; (iii) tricentenarul Junilor 2028 ca eveniment-aniversar (DC1-b); (iv) un festival internațional cu ancoră identitară - Dracula Film Festival lărgit, „butoi de aur” neînțeles local (atelierul 03), sau festivalul brânzei și al tradiției pastorale (G, DG6-a); (v) o conferință emblematică în Sala Polivalentă [D]. Condițiile comune: răbdare de trei–patru ani, bilete acolo unde este divertisment, locul de volum în afara centrului [I].
6. DC6-g Calendarul metropolitan: Rockstadt la Ghimbav este un eveniment „al Brașovului” („am jumătate de hotel plin prin Rockstadt” - atelierul 04); o cotă din taxa de oraș pentru localitățile-gazdă ale evenimentelor destinației (atelierele 04 și 02) [D]; traseul cetăților - Rupea, Făgăraș, Râșnov, Feldioara, Prejmer, Cetățuia (Subiect 13); excursii ghidate regulate pentru individuali la bisericile fortificate, care astăzi „ni se întâmplă” (Subiecții 3–4; Subiect 21) [D]; Via Transilvanica (1.428 km) ca rută culturală vie prin județ; OMD-ul județean ca partener de calendar [I].
7. DC6-h Centenarul aviatic 2027: întâlnirea anuală a aviației ușoare la Ghimbav sau Sânpetru și festival aeronautic bienal cu prima ediție în 2027, centenarul producției de avioane la Brașov, în format de comunitate, cu bilet și sponsori, cu un grup de lucru al OMD Brașov, al Consiliului Județean și al aerocluburilor, propunere a cercetării proiectului, susținută de Subiectul 23 și de mediul academic [D/I].
8. DC6-i Finanțarea și producția: finanțare multianuală pentru festivalurile cu tradiție (DC8-a), finanțare de funcționare pentru echipele permanente ale recurenței mici (atelierul 03), administrația facilitator, nu organizator - „Eu nu spun că trebuie să se transforme cineva, primăria sau Agenția Metropolitană în mare organizator de evenimente. Spun doar că trebuie să existe o strategie [...] prin strategia asta tu să-ți aduci operatori de calitate” (Subiect 18) [D]; gastronomia ca infrastructură obligatorie a evenimentelor, în G (DG6-f).

Actori. OMD Brașov (autoritatea de calendar), Primăria și Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”, Consiliul Județean, Asociația proprietarilor și operatorilor din Poiana Brașov (calendarul Poienii, cu rol consultativ), organizatorii privați și asociativi, administrațiile locale din Ghimbav, Râșnov, Prejmer și Hărman, OMD-ul județului, aerocluburile și Aeroclubul României, operatorul Sălii Polivalente, Universitatea Transilvania. Orizont. Calendarul unic: 2027, pentru anul 2028; criterii și zonare: 2027; centenarul aviatic: 2027; studiul de fezabilitate al evenimentului-emblemă: 2027; prima ediție: 2029; cota metropolitană: 2028; tricentenarul Junilor: 2028.

DC7. Oraș viu seara și cultură în cartiere

Constatare. „După ora 10:00 e mort” (Subiect 11) este formula cu cea mai largă răspândire din toată consultarea culturală - 9 din 12 ateliere, 7 interviuri, iar oglinda ei este zgomotul: „noapte” apare în 5,0% dintre recenziile de cazare, cu 43,4% negative [C]. „Divertismentul și viața de noapte” au 4,09, cu 3,82 la români - cel mai mare decalaj dintre români și străini din bază, cluburile cu muzică live 3,35, cinematografele 3,53 [C]. Pentru tineri orașul este „boring” (atelierul 12), universitatea este „inexistentă în viața orașului” (sesiunea OAR), iar cultura tânără alternativă este invizibilă în comunicare [D]. Cartierele „nu au un centru al lor” (Subiect 24) [D].

Obiectiv. Până în 2028, orașul are zone de seară definite prin hotărâre a Consiliului Local, cu riveranii la masă, și un responsabil al vieții de seară; până în 2030, trei centre culturale de cartier funcționează; până în 2034, mențiunile „plictisitor” din recenzii scad sub 0,3%, ratingul „divertisment și viață de noapte” urcă la cel puțin 4,40 cu un decalaj dintre români și străini de cel mult 0,30, scala „adormită – plină de viață” trece de 5,9, iar participarea brașovenilor la evenimente și instituții culturale este măsurată și în creștere.

Măsuri.

1. DC7-a Zonele și programul de seară: zonele sunt definite în G (DG3-c - Piața Enescu, Sfântul Ioan, Livada Poștei, strada Michael Weiss), pentru terase; capitolul de față adaugă conținutul și regulile - scene mici acustice, muzică live, cinema nocturn, reguli de sunet, riveranii la masă și „dreptul la locuire” ca limită fixată de Ghidul de terase [I]; formula este a Subiectului 4: „niște zone protejate, să spunem, sau zone acceptate de către riverani că acolo se stă până târziu” (Subiect 4) [D].
2. DC7-b Responsabilul vieții de seară („primar de noapte”) este formulat în G (DG5-f); aici: mandat de mediere între riverani, operatori și organizatori, nu de reglementare, după modelele verificate - Amsterdam din 2003, Cracovia din 2024, invocat de organizația de management al destinației și în atelierele 05 și 07 [D/C].
3. DC7-c Conținutul cultural al serii: cinematografe deschise noaptea și proiecții în aer liber - cererea studenților, care nu cer cluburi, ci un oraș locuit după 22 [D]; monumentele și muzeele animate (DC4-e); concerte în biserici; cluburile cu muzică live (3,35) ridicate prin acces la spații și la program, nu prin subvenție [I].
4. DC7-d Cultura tânără: evenimente culturale pentru tineri, „nu doar familii și seniori” (notele participanților, atelierul 07; atelierul 08) [D]; spații de experimentare, cu „libertatea de a experimenta, de a eșua” (Subiect 1), în cartiere și pe platforme; protejarea culturii alternative - skateboard, graffiti, hip-hop, cafenele de specialitate - de promovarea care o poate „strica” - grijă formulată de moderator („Cum o comunici în așa fel încât să nu o stric?”) și împărtășită de purtătorul ei, care a avut nevoie de ani ca să o descopere (atelierul 11) [D]: susținere prin spații și acces, nu prin brand [I].
5. DC7-e Centrele culturale de cartier: centralele termice dezafectate ca „agora” de cartier, unde „se strâng și vin tot felul de artiști” (participant, atelierul 11) [D]; cinematografele Astra, Modern și Popular (DC4-h); Piața Astra ca pilot 2027 al piațetelor de cartier (G, DG5-a), căreia cultura îi dă programul - concerte mici, ateliere, proiecții [I]; lecția Răcădăului - „zona moare pentru că nu bagi viață în ea prin activități” - și principiul „Cultura trebuie să fie aproape de oameni, nu trebuie să fie o Mecca” (Subiect 24) [D].
6. DC7-f Identitățile de cartier: Casa Olarilor, Casa Țesătorilor, „iar cartierul să se mândrească că are o identitate fiecare cartier” (organizația de management al destinației, atelierul 12); parcuri tematice - Cartierul Scriitorilor, Cartierul Planetelor - cu regula „să nu fie un festival, [...] să fie tot timpul” (participant, atelierul 12) [D]; festivalul de cartier după modelul bucureștean „În Cotroceni” (G, DG5-b) și pietonalizările de weekend în Blumăna și Mihai Viteazu, ambele propuse de Subiectul 1 [D].
7. DC7-g Arta urbană legală: zone de graffiti pe centralele termice și pe blocuri, nu pe clădirile istorice - propunerea unui adolescent în atelierul 11 și a antreprenorilor culturali [D], curățare constantă pe monumente (Subiect 17) [D]; răspunsul la Strada Sforii, pe care românii o evaluează cu 4,57 și străinii cu 3,41 [I].
8. DC7-h Universitatea în viața orașului: protocol între Rectorat, OMD și operatori - comunicarea evenimentelor în cămine, voluntariat peste 18 ani, un grup de ghizi dintre studenți (atelierele 03 și 12) [D]; Street Delivery 2026 în curtea universității ca precedent²; Centrul Multicultural și scena literară ca resurse existente; facultatea de arte ca cerință pe termen lung a independenților („o facultate de arte și cel puțin o clădire nouă pentru Muzeul de Artă”) [D].
9. DC7-i Poiana Brașov, cu trimitere la P5: programul serii „ce faci de la 17 la 22” (D2-f), „Poiana celebrează lumea” (D3-n) și sezonul festiv (D3-d) sunt formulate acolo; cultura adaugă conținutul instituțiilor orașului în stațiune, „divertisment cu plus de valoare” pentru hoteluri prin operatorii culturali brașoveni (Subiect 8) și pionieratul schiului ca patrimoniu de interpretat [D/I].
10. DC7-j „Turist în propriul oraș”: cardul de rezident (C17: 6 subiecți, 8 ateliere), tururile pentru brașoveni (DC5-h) și chestionarul pentru rezidenți ca instrument de măsurare a participării culturale (DC8-h) [I].

Actori. Primăria și Consiliul Local (zonele de seară, centralele termice, cinematografele, Piața Astra), OMD Brașov (responsabilul serii, calendar), Poliția Locală, asociațiile de riverani și de cartier, Universitatea Transilvania (Rectorat, Centrul Multicultural, Casa de Cultură a Studenților), operatorii culturali și cluburile, Asociația proprietarilor și operatorilor din Poiana Brașov, Muzeul Județean de Istorie. Orizont. Zone de seară și responsabil: 2027–2028; Piața Astra cu program cultural: 2027; centralele termice - inventar 2027, primul centru 2028–2029, trei până în 2030; protocolul cu universitatea: 2027; regulamentul artei urbane: 2027.

DC8. Oameni, finanțare, guvernanță

Constatare. Finanțarea culturii independente este singura serie oficială a capitolului în regres: Ghidul cultural al Primăriei a coborât de la 6 milioane de lei (2024) la zero (2025) și la 1 milion buget, 659.396 lei efectiv (2026) - de la 25,25 la 2,78 lei pe locuitor, iar Consiliul Județean de la 2 milioane (2025) la zero (2026), când Timișul aloca 3,2 milioane [C]. Instrumentul este anual, tardiv, fără costuri de personal și activ „din iunie până în noiembrie” (atelierul 03) [D]; nu există o instanță care să separe cultura de divertisment, iar strategia culturală a municipiului, aprobată în 2015, nu are o evaluare sau o actualizare identificate; falia dintre Primărie și Consiliul Județean traversează instituțiile, iar OMD a fost fondat, după componența consemnată în capitolul P5, fără nicio instituție culturală, asociație culturală sau instituție de educație [C/D]. Coordonarea nu poate fi lăsată operatorilor: „nu pot să duc” (Subiect 9) [D]. Taxa de oraș de 7 lei pe noapte ar produce circa 9,23 milioane de lei pe an pe înnoptările INS din 2025 [C, ipotetic].

Obiectiv. Din 2027, Ghidul cultural este multianual, activ pe tot anul, cu costuri de personal eligibile și cu trei linii distincte; din 2028, un fond cultural stabil este alimentat dintr-o cotă din taxa de oraș; finanțarea cumulată Primărie și Consiliul Județean a culturii independente atinge cel puțin 30 lei pe locuitor pe an, fără niciun an cu sesiune anulată; municipiul evaluează strategia culturală în 2027 și o actualizează înaintea depunerii candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii, în 2028; sectorul cultural și educația sunt membri ai OMD din 2027.

Măsuri.

1. DC8-a Ghidul cultural reformat: contracte multianuale pe doi–patru ani (precedentul Râșnovului, atelierul 02) [D], buget disponibil din ianuarie, costuri de personal eligibile, activitate pe tot anul (atelierul 03); trei linii distincte - instituții publice, operatori consacrați cu linie prioritară pentru festivalurile cu tradiție, debutanți (atelierul 03) [D], cu rotație și criterii publice împotriva capturii semnalate pentru Timișoara („tot timpul aceleași ONG-uri” - atelierul 02) [D/I]; condiționarea finanțării de obiectivele strategiei - identitate locală, suveniruri cu însemnele orașului, drepturi foto și video pentru banca de imagini (atelierul 02) [D].
2. DC8-b Fondul cultural din taxa de oraș: „din ăia 7, mai ia 1 leu, 2 și fă un fond cultural pe care îl pui pe Ghidul cultural, de exemplu. Că nu-i problemă de bani” (atelierul 03) [D] - 1,32–2,64 milioane de lei pe an la înnoptările din 2025, fără cazările nedeclarate [C, ipotetic], cu destinații prestabilite prin hotărâre a Consiliului Local: Ghidul cultural, recurența mică, cota pentru localitățile-gazdă (DC6-g), programele publice ale muzeelor; coerent cu fondul cultural al breslei din G (DG7-f) și cu fondul stațiunii din P5; arbitrajul între promovare și cultură se face în OMD [D/I].
3. DC8-c Structura publică de management cultural, după modelul invocat de independenți - „Centrul de Proiecte Timișoara, care este o structură publică care administrează bugetul cultural. Coordonează spații, coordonează Ghidul cultural, coordonează finanțările culturale” (atelierul 03) [D], cu Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”, care gestionează Ghidul din 2026, ca punct de plecare [I]. Din 2027, structura găzduiește și echipa candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii (DC9-c) [I].
4. DC8-d Curatoriatul și definiția culturii: grila cultural / educativ / recreativ / comercial aplicată finanțării publice și spațiului public central („aici intervine zona de specialitate și cultură de calitate” - Subiect 24); divertismentul, inclusiv un eventual festival de masă, se susține din bilete, nu din bani publici (atelierul 02; Subiect 5); gratuitatea rămâne pentru educație și acces (atelierul 03) [D/I].
5. DC8-e Acordul-cadru pentru cultură dintre Primărie, Consiliul Județean, OMD, culte și Universitatea Transilvania, extinderea DC4-a: calendar unic, patrimoniu, finanțare complementară a culturii independente de către cele două bugete, astfel încât anii zero să nu mai coincidă [I].
6. DC8-f Sectorul cultural și educația în OMD: instituțiile publice de cultură ale celor două tutele, reprezentanții operatorilor independenți, universitatea și școlile de ospitalitate ca membri cu vot - „educația ar trebui să fie parte integrantă din OMD-ul acesta. [...] În toate OMD-urile” (atelierul 03), cerere reluată de locuitori și preluată în G (DG7-c) [D/I].
7. DC8-g Strategia culturală a municipiului, evaluată și actualizată - document programatic cu cultura ca bun public și ca una dintre direcțiile calității vieții (Subiect 24), „nu cum s-a făcut la Consiliul Județean, așa... [...] Cu de toate” (atelierul 02) [D]; municipiul are o strategie culturală pentru 2015–2030, aprobată în 2015³, al cărei caracter pe termen lung a fost apreciat de juriul din 2016, dar pentru care nu au fost identificate nici o evaluare a implementării, nici o actualizare. Strategia de turism cere evaluarea ei publică în 2027 și actualizarea până la jumătatea anului 2028, înaintea depunerii candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034 (DC9), cu un orizont care depășește anul titlului, pentru că propunerea Comisiei Europene evaluează candidaturile, între altele, după existența, la data depunerii, a unei strategii culturale care cuprinde acțiunea⁴ [C/I].
8. DC8-h Date și monitorizare: o funcție de monitorizare la OMD - seria anuală a vizitatorilor pe fiecare muzeu (datele există la instituții), recensământul centrului, chestionarul pentru rezidenți, baza de evenimente (număr, participanți, bugete, finanțatori), inventarul ghizilor și al spațiilor utilizabile; reluările cercetării naționale în 2028, 2031 și 2034 (secțiunea 7) [I].
9. DC8-i Oamenii: management prin concurs și indicatori pentru instituțiile de spectacol (atelierul 03) [D]; formare în management de proiect pentru operatorii mici, printr-un consorțiu cultural (atelierul 03) [D]; coordonarea asumată instituțional, nu lăsată pe umerii operatorilor [I].
10. DC8-j Mediul de afaceri: fond privat colectat prin Camera de Comerț, „Balul Culturii” anual, sponsorizare și teatru în companii (atelierul 03), Centrul de Design (atelierul 10) [D]; fondul breslei gastronomice, în G (DG7-f).

Actori. Primăria și Consiliul Local (Ghidul, hotărârea asupra fondului, strategia culturală), Consiliul Județean (finanțarea organizațiilor, muzeele), OMD Brașov (fond, monitorizare, membri noi), Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”, consorțiul operatorilor culturali independenți, Camera de Comerț și Industrie Brașov, Universitatea Transilvania, instituțiile culturale, cultele. Orizont. Ghidul reformat: 2027, cu sesiune pentru 2028–2030; hotărârea asupra fondului: 2027, aplicabilă din 2028; OMD lărgit: 2027; strategia culturală: evaluarea în 2027, actualizarea până la jumătatea anului 2028, înaintea depunerii candidaturii (DC9); structura de management cultural: 2027–2028, cu echipa candidaturii din 2027; monitorizarea: din 2027.

DC9. Candidatura Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034

Constatare. Potrivit propunerii Comisiei Europene din 10 septembrie 2026 privind titlurile pentru anii 2034–2047, aflată în procedura legislativă, România va găzdui din nou titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, ultimul an al acestei strategii, împreună cu Croația⁵; Ministerul Culturii a anunțat depunerea primelor candidaturi în toamna lui 2028, anunțarea finalistelor în 2029 și cinci ani de pregătire pentru orașul desemnat⁶ [C]. Potrivit propunerii, apelul se lansează cu cel puțin șase ani înainte de anul titlului, preselecția are loc cel târziu cu cinci ani înainte, iar desemnarea cel târziu cu patru ani înainte, adică, pentru 2034, cel târziu în 2030; criteriile sunt grupate în patru categorii (strategia pe termen lung și moștenirea; conținutul cultural și artistic; deschiderea către public, comunicarea și participarea cetățenilor; managementul și capacitatea de a livra), toate cu o dimensiune europeană puternică⁷ [C].

Brașovul a mai candidat o dată, pentru titlul din 2021, cu dosarul „Europa Corona”, și nu a intrat pe lista scurtă a celor patru orașe alese dintre cele 14 candidate (Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara, câștigătoarea titlului)⁸. Juriul de preselecție a apreciat decizia orașului de a așeza cultura în centrul strategiei de dezvoltare și caracterul pe termen lung al strategiei culturale. A constatat însă că ambiția strategiei nu se regăsea în program, că producția artistică contemporană era slabă și că programul se sprijinea pe activități existente, cu o schimbare mai puțin radicală decât cerea strategia, fiind potrivit mai degrabă dezvoltării turistice decât celei a sectoarelor culturale și creative. Juriul a mai consemnat că separarea programului în local și internațional nu răspundea criteriului dimensiunii europene, că integrarea comunităților maghiară și germană era insuficient abordată, că lipsea un plan de dezvoltare a capacității sectorului cultural, că exista o îndoială asupra capacității orașului de a susține volumul de evenimente al unui an de Capitală Europeană a Culturii și că procesele de consultare și de decizie erau neclare [C].

Cercetarea doctorală asupra geografiei simbolice a orașului adaugă motivele locale. Pregătirea dosarului a început în februarie 2015, pentru o primă evaluare în decembrie același an; conceptul depus nu fusese dezbătut public, după ce 1.343 de brașoveni votaseră între șase concepte; la întâlnirea de voluntari organizată pentru popularizarea candidaturii au venit șapte persoane. Unul dintre motivele pentru care Brașovul a pierdut toate cele trei competiții dintre 2015 și 2018 (Jocurile Olimpice de Tineret din 2020, Capitala Europeană a Culturii 2021, Capitala Tineretului din România 2019–2020) este, după autoare, capitalul simbolic neconsolidat al orașului, iar una dintre cauzele acestuia este „slaba colaborare dintre autorități și societatea civilă”; în prezentarea candidaturii olimpice, „Brașovul a pus accentul pe capitalul economic deținut («noi avem»), în timp ce Lausanne a pus accentul pe capitalul simbolic («noi suntem»)”⁹ [C]. Diagnosticul acestui capitol arată că o parte dintre aceste condiții persistă: strategia culturală aprobată în 2015 nu are o evaluare sau o actualizare identificate, iar orizontul ei se încheie în 2030, înaintea anului titlului; finanțarea culturii independente a coborât de la 25,25 la 2,78 lei pe locuitor, calendarul nu are o autoritate, iar imaginea orașului se reduce la decor (secțiunile 2.2, 2.5.9 și 2.5.10) [I].

Obiectiv. Brașovul depune, la termenul stabilit de Ministerul Culturii, un dosar de candidatură la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034, întemeiat pe strategia culturală a municipiului actualizată înaintea depunerii (DC8-g), și intră pe lista scurtă; programul pregătit pentru candidatură se desfășoară din 2027 în calendarul unic al destinației și continuă după selecție, oricare ar fi decizia juriului, iar în 2034 orașul poartă titlul.

Măsuri.

1. DC9-a Decizia de a candida - propunerea managementului de proiect [I]: o hotărâre a Consiliului Local, adoptată în 2027, înaintea lansării apelului, asumă candidatura ca proiect al orașului pentru întreaga perioadă 2027–2034, cu buget multianual pentru faza de candidatură și cu un angajament de principiu pentru anul titlului. Finalistele se anunță în 2029, iar desemnarea are loc, potrivit propunerii Comisiei Europene, cel târziu în 2030; anul titlului vine după alegerile locale din 2028 și din 2032, de aceea hotărârea se sprijină pe un acord al tuturor formațiunilor politice din Consiliul Local [I].
2. DC9-b Strategia culturală actualizată înaintea dosarului: printre factorii după care propunerea Comisiei Europene evaluează candidaturile se află existența, la data depunerii, a unei strategii culturale care cuprinde acțiunea și planurile de continuare a activităților culturale după anul titlului¹⁰ [C]; strategia municipiului pentru 2015–2030, aprobată în 2015 și apreciată de juriul din 2016 pentru caracterul ei pe termen lung, se evaluează public în 2027 și se actualizează până la jumătatea anului 2028, cu un orizont care depășește anul titlului (DC8-g) [I].
3. DC9-c Echipa și guvernanța candidaturii: echipa candidaturii lucrează în structura publică de management cultural (DC8-c), cu nucleul la Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”, fără o instituție nouă în faza de candidatură; coordonatorul candidaturii și directorul artistic sunt selectați prin concurs public, deschis și candidaților din afara orașului; un consiliu al candidaturii reunește Primăria, Consiliul Județean, OMD Brașov, Universitatea Transilvania, instituțiile culturale, consorțiul operatorilor independenți, Uniunea Junilor, organizațiile comunităților maghiară și germană și administrațiile din zona metropolitană, cu reguli de decizie publicate, ca răspuns la neclaritatea proceselor de consultare și de decizie semnalată de juriu în 2016 [I]. Dacă Brașovul este selectat, structura care livrează programul se constituie pornind de la structura publică de management cultural, iar forma ei juridică se stabilește după selecție, pe baza recomandărilor juriului; hotărârea de candidatură garantează autonomia artistică a directorului artistic [I].
4. DC9-d Conceptul, ales public: poziționarea capitolului (târgul modern de graniță, cultura în sens larg a întâlnirii, secțiunea 3.2) este propunerea de pornire, supusă dezbaterii publice alături de alte variante, cu accentul pe capitalul simbolic al orașului (identitatea, comunitățile și poveștile lui); conceptul se alege printr-un proces documentat, cu reguli anunțate dinainte, iar rezultatul consultării se publică și se respectă, spre deosebire de 2015, când conceptul depus nu fusese dezbătut [I]. Dimensiunea europeană se construiește din temele proprii ale orașului și traversează întregul program, pentru că separarea în local și internațional a fost criticată de juriu în 2016: orașul tiparului (tipografia lui Honterus din 1533, Octoihul lui Coresi din 1557), breslele și negustorii care legau Europa Centrală de Balcani, granița dintre imperii și dintre confesiuni, revolta din 1987 ca parte a istoriei europene a sfârșitului comunismului, mitul literar european al lui Dracula tratat creativ (DC5-d) și comunitățile care au făcut orașul, de la românii din Șchei la sași, maghiari, evrei și greci [I].
5. DC9-e Producția nouă și capacitatea sectorului: din 2027, Ghidul cultural reformat (DC8-a) are, în cadrul celor trei linii, o componentă dedicată producțiilor noi și coproducțiilor europene, iar rezidențele artistice se găzduiesc în spațiile reactivate (DC4-h), în centrele culturale de cartier (DC7-e) și, după realizare, în spațiul expozițional (DC4-d), ca răspuns la producția contemporană slabă și la dependența de activitățile existente, constatate de juriu; un program de formare a sectorului cultural pentru 2027–2030 (management de proiect, producție, mediere, limbi străine, parteneriate europene), legat de formarea operatorilor (DC8-i) și de școala de ghizi (DC5-c), răspunde lipsei unui plan de dezvoltare a capacității [I].
6. DC9-f Proiectele-pilot ale candidaturii în calendarul unic: din 2027, fiecare an până la desemnare are în calendarul unic (DC6-a) proiecte-pilot ale candidaturii, evaluate public; centenarul aviatic (2027, DC6-h), tricentenarul Junilor (2028, DC1-b, cu programul stabilit de Uniunea Junilor) și prima ediție a evenimentului-emblemă (2029, DC6-e) sunt jaloane ale candidaturii, iar evenimentele organizate în natură respectă plafonul de participanți al capitolului P3 (scenariul S4) [I].
7. DC9-g Participarea locuitorilor și cartierele: propunerea Comisiei Europene evaluează implicarea comunităților locale diverse și a societății civile în pregătirea candidaturii și oportunitățile de participare create pentru locuitori, în special pentru copii și tineri¹¹ [C]. Programul de participare cuprinde consultarea conceptului pe cartiere, o rețea de voluntari organizată din 2027, școlile prin ora de patrimoniu local (DC1-d), universitatea și studenții (DC7-h) și centrele culturale de cartier (DC7-e) ca locuri ale programului. El răspunde unei hărți mentale a locuitorilor care se oprește la centru și la propriul cartier și absenței universității și a vieții studențești de pe harta simbolică a orașului, documentate de cercetarea doctorală¹² [C/I].
8. DC9-h Teritoriul candidaturii: municipiul Brașov, inclusiv stațiunea Poiana Brașov, este titularul candidaturii și implică zona metropolitană și Țara Bârsei ca teritoriu al programului (cetățile și bisericile fortificate, localitățile-gazdă ale evenimentelor), posibilitate prevăzută de propunerea Comisiei Europene, în care candidatura se depune în numele orașului, iar desemnarea se aplică orașului¹³ [C/I]; calendarul metropolitan (DC6-g), transportul metropolitan pentru programul din teritoriu (P1) și programul cultural al stațiunii (P5) devin componente ale candidaturii. Variantele și opțiunea recomandată sunt prezentate în scenariul S7 (secțiunea 6).
9. DC9-i Finanțarea și infrastructura: planul financiar al candidaturii cuprinde contribuții confirmate în scris, înaintea depunerii, de Primărie și de Consiliul Județean, alături de fondul cultural din taxa de oraș (DC8-b), de Ministerul Culturii, de fondurile europene și de sponsorizările mobilizate prin Camera de Comerț (DC8-j), pentru că fezabilitatea finanțării și infrastructura sunt evaluate de juriu în criteriul capacității de a livra¹⁴ [C/I]. În 2015, Consiliul Local a votat pentru candidatura la titlul din 2021 un buget de peste 20 de milioane de euro, de cheltuit dacă orașul obținea titlul¹⁵ [C]. Sala Polivalentă (DC4-g), spațiul expozițional (DC4-d, S6), Cetățuia (DC2-c), turnurile deschise (DC2-b) și cinematografele reactivate (DC4-h) sunt și infrastructura candidaturii, cu termene aliniate anului titlului [I].
10. DC9-j Moștenirea, oricare ar fi decizia juriului: programul pregătit pentru candidatură se integrează în strategia culturală și în calendarul unic și continuă până în 2034 și în cazul în care titlul este atribuit altui oraș; Ministerul Culturii analizează un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție, și invocă experiența Clujului după competiția pentru 2021¹⁶ [C/I].

Actori. Primăria Municipiului Brașov și Consiliul Local (decizia, dosarul, bugetul, strategia culturală), structura publică de management cultural cu Centrul Cultural „Apollonia Hirscher” (echipa candidaturii), Consiliul Județean Brașov (muzeele, cofinanțarea, teritoriul județean), OMD Brașov (calendarul unic, comunicarea destinației), Universitatea Transilvania, instituțiile culturale ale celor două tutele, consorțiul operatorilor culturali independenți, Uniunea Junilor, organizațiile comunităților maghiară și germană, cultele, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă și administrațiile locale din zona metropolitană, Camera de Comerț și Industrie Brașov, Ministerul Culturii (organizatorul competiției naționale), Comisia Europeană și juriul european. Orizont. Hotărârea de candidatură și echipa: 2027; evaluarea strategiei culturale: 2027; strategia actualizată: până la jumătatea anului 2028; consultarea conceptului: 2027–2028; depunerea dosarului: toamna lui 2028, la termenul stabilit de Ministerul Culturii; preselecția și anunțarea finalistelor: 2029; selecția: 2029–2030; desemnarea: cel târziu în 2030; anul titlului: 2034; programul de moștenire: după selecție, oricare ar fi decizia juriului.

Tabelul 10. Corespondența direcțiilor culturale cu arhitectura strategiei

Sursa: secțiunea 4; arhitectura priorităților și a direcțiilor de susținere, din deciziile managementului de proiect.

Locuitorul, principiul transversal al strategiei, este prezent în fiecare direcție: ca purtător al patrimoniului viu (DC1), ca rezident al centrului (DC3), ca public al muzeelor și al serii (DC4, DC7), ca povestitor și ca „turist în propriul oraș” (DC5), ca organizator de cartier (DC7), ca plătitor al culturii prin bugetul local (DC8) și ca participant la pregătirea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii (DC9). Capitolul nu dublează măsurile capitolelor G, P5 și P3: le referă prin cod și le dă, acolo unde este cazul, conținutul cultural.