Cultura nu are, astăzi, un „proprietar” în destinație. Tutela instituțiilor este împărțită din 1990 între Primărie (teatrele, Opera, Filarmonica, Centrul Cultural „Apollonia Hirscher”) și Consiliul Județean (muzeele, Biblioteca Județeană, Reduta), cu Biserica Neagră la parohia evanghelică și Prima Școală Românească la parohia Sfântul Nicolae; organizația de management al destinației a fost fondată fără nicio instituție culturală, asociație culturală sau instituție de educație; strategia culturală a municipiului, aprobată în 2015, nu are o evaluare sau o actualizare identificate, iar județul a ieșit în 2026 din finanțarea organizațiilor culturale; purtătorii patrimoniului viu declară că nu sunt consultați, iar universitatea este, în cuvintele arhitecților, „inexistentă în viața orașului” [C/D]. Capitolul propune o arhitectură simplă, în continuitatea rolurilor fixate de capitolele P5 și G, cu o regulă: administrația este facilitator, nu operator - „să deschidă porțile” (atelierul 02), „să creeze contextul” (atelierul 04) [D].
OMD Brașov este proprietarul funcției de destinație: ține calendarul unic și este singura autoritate de calendar (DC6-a); deține manualul de narațiune, standardul de ghidaj și acreditarea ghizilor și povestitorilor (DC5); acordă eticheta pentru suveniruri identitare (DC3-d) și administrează agenda culturală integrată, hubul de presă și Centrul de Informare refăcut (DC3-g, DC5-g); este secretariatul acordului-cadru și al biletului comun (DC4-a, b); administrează fondul cultural din taxa de oraș, cu destinațiile prestabilite prin hotărâre a Consiliului Local (DC8-b); găzduiește responsabilul vieții de seară (DC7-b) și funcția de monitorizare (DC8-h). În dosarul Junilor, OMD este facilitator alături de comunitatea purtătoare și de Institutul Național al Patrimoniului (DC1-a). Condiția: lărgirea OMD cu sectorul cultural și cu educația (DC8-f).
Primăria Municipiului Brașov și Consiliul Local dețin instrumentele: patrimoniul - Cetățuia, programul turnurilor în parteneriat cu proprietarii, iluminatul arhitectonic, ghidul de fațade, mecanismul pentru paragină, controlul intervențiilor (DC2); regulamentele - parcul cultural al centrului istoric, regulamentul de publicitate, zonele de seară, regulamentul spațiilor publice și al parcurilor, zonele de artă urbană (DC3, DC4-i, DC7); spațiile - cinematografele, centralele termice, Piața Astra, Sala Polivalentă împreună cu Compania Națională de Investiții, Centrul Cultural „Apollonia Hirscher” ca nucleu al structurii de management cultural (DC4, DC7, DC8-c); finanțarea - Ghidul cultural reformat și hotărârea asupra fondului din taxă (DC8-a, b); recensământul rezidenților centrului (DC3-f), evaluarea și actualizarea strategiei culturale a municipiului (DC8-g).
Consiliul Județean Brașov răspunde de muzee - capacitatea, biletul comun, programele publice, Noaptea Muzeelor, seria anuală a vizitatorilor (DC4), de Biblioteca Județeană și de Reduta, de reluarea finanțării organizațiilor culturale în complementaritate cu Primăria (DC8-a, e) și, împreună cu OMD-ul județului și cu Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă, de traseul cetăților și de calendarul metropolitan (DC6-g).
Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi decide asupra ritualului și participă la decizia asupra prezentării; întocmește, cu sprijin tehnic, dosarul pentru Registrul național și pentru UNESCO; conduce transmiterea (ora de patrimoniu, maialurile, fanfara) și dă Junii-ghizi (DC1). Parohia Sfântul Nicolae, cu Muzeul „Prima Școală Românească”, și Biserica Evanghelică C.A., cu Biserica Neagră, imobilele din centru și turnurile pe care le deține, sunt actori de patrimoniu în sens plin: programul din jurul Bisericii Negre, concertele, participarea la biletul comun și la acordul-cadru (DC2, DC4); celelalte culte sunt partenerii canonului lărgit (DC2-g).
Universitatea Transilvania este actor cultural pe trei linii: formarea ghizilor și a povestitorilor (Facultatea de Litere), harta interactivă a clădirilor și cercetarea istorică a cartierelor, Harta literară și Centrul Multicultural (DC5, DC7-h); gazdă a evenimentelor tinerilor (Street Delivery 2026) și partener de cercetare pentru chestionarul rezidenților (DC8-h). Inspectoratul Școlar și școlile poartă ora de patrimoniu local (DC1-d); școlile de ospitalitate intră în OMD alături de universitate (DC8-f).
Operatorii culturali independenți, organizați într-un consorțiu cu capacitate administrativă, produc evenimentele, recurența mică și programele din spațiile reactivate, și sunt reprezentați în OMD (DC6, DC7, DC8); Camera de Comerț și Industrie poartă fondul privat și „Balul Culturii” (DC8-j). Agenția Metropolitană și administrațiile locale - Ghimbav, cu infrastructura permanentă de evenimente, Râșnov, Prejmer, Hărman - sunt gazdele calendarului metropolitan și beneficiarii cotei din taxă (DC6-g). Institutul Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii țin Registrul național al patrimoniului imaterial, dosarul UNESCO, Lista Monumentelor Istorice și normele pentru muzeele din monumente; Direcția Județeană pentru Cultură avizează intervențiile și participă la ghișeul unic și la inventarul monumentelor în degradare (DC2).
Candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034 este a orașului: Primăria și Consiliul Local decid, depun dosarul și garantează bugetul; echipa candidaturii lucrează în structura publică de management cultural (DC8-c), cu un coordonator și un director artistic selectați prin concurs, iar hotărârea de candidatură garantează autonomia artistică a directorului artistic; OMD Brașov ține calendarul unic, în care proiectele-pilot ale candidaturii intră din 2027, și leagă candidatura de comunicarea destinației; Consiliul Județean, universitatea, instituțiile culturale, operatorii independenți, Uniunea Junilor, organizațiile comunităților și administrațiile din zona metropolitană stau în consiliul candidaturii, cu reguli de decizie publice (DC9).
Condiția de funcționare este mandatul, formulat identic în capitolul G: fără o decizie a OMD de a-și asuma cultura ca funcție de destinație - cu un responsabil, cu buget, cu membrii noi din sectorul cultural și din educație - și fără acordul-cadru între cele două tutele și culte, măsurile din secțiunea 4 rămân, ca până acum, inițiative individuale, iar finanțarea culturii rămâne „un cost care dispare primul la orice piedică” (atelierul 03) [I].