Documente ale proiectului (Etapa I–III). Transcrierile interviurilor individuale 01–22 (24 de subiecți; interviurile 04, 12, 13 și 14 parțiale); transcrierile consultărilor de grup 01–05, 07–08, 11–12 și ale sesiunii de grup cu membri ai Ordinului Arhitecților - Filiala Brașov (codificată ca atelierul 13); notele manuscrise ale participanților la consultările 01 și 07; documentele de idei ale consultărilor 09 (locuitori din Șchei) și 10 (mediul de afaceri); memo-ul observatorului echipei pentru consultările 02, 07 și 08; raportul integrat al interviurilor individuale 01–22; grila de analiză tematică pe valență a interviurilor (100 de teme × 24 de subiecți) și matricea consolidată interviuri × ateliere (148 de teme × 12 ateliere); cercetarea națională de referință (baza călătorilor și asocierile spontane); baza consolidată de recenzii (47.525 de înregistrări, 2023–2026); raportul de analiză a destinației (date INS și platforme online); seriile INS TEMPO pentru municipiu; documentația de patrimoniu culinar a Muzeului de Etnografie (dr. Alexandru Stănescu); cercetarea asupra aviației ușoare și de agrement; capitolele G, P5 și P3; cele cinci sinteze tematice ale capitolului (patrimoniu construit; patrimoniu viu și identitate; instituții și guvernanță; evenimente și oraș viu; evidențe cantitative) și cele 57 de fișe de extragere pe care se sprijină.
Documente externe și validarea faptelor. Primăria Municipiului Brașov (pagina „Junii Brașovului”; structurile în subordine; raportul de specialitate pentru zona de impozitare specială, 2024; „Strategia pentru Cultură a Municipiului Brașov 2015–2030. Sinteză”; ghidurile de finanțare culturală din 2022 și 2023, care consemnează aprobarea strategiei prin HCL nr. 478/2015); Institutul Național al Patrimoniului (Registrul național al patrimoniului cultural imaterial; Repertoriul național, vol. I–II; lista elementelor UNESCO); Comisia Națională a României pentru UNESCO; Direcția Județeană de Statistică Brașov (Anuarul statistic, cap. 8; seria „Muzee și colecții publice 1990–2023”); rapoartele de activitate ale Muzeului de Artă (2024) și ale Muzeului „Casa Mureșenilor” (2025); Biblioteca Județeană „George Barițiu” (fișa de patrimoniu local); Parohia Evanghelică C.A. Brașov (site-ul Bisericii Negre); Ghidul de amplasare a teraselor comerciale sezoniere în zona centrului istoric (Primăria Municipiului Brașov, ABMEE, BAAB, proiectul HUB-IN, 2023); Planul Strategic de Acțiune HINGE (Consiliul Județean Brașov, 2023); Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate; Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile; Consiliul orașului Cracovia (Parcul Cultural Stare Miasto); Comisia Europeană (propunerea de decizie privind Capitalele Europene ale Culturii pentru anii 2034–2047, COM(2026) 455; raportul juriului de preselecție pentru titlul din 2021 în România, ianuarie 2016); Ministerul Culturii (calendarul competiției pentru 2034); teza de doctorat a Lorenei (Oprica) Aldea, „(re)Construcția identitară a Brașovului. Geografia simbolică a orașului” (SNSPA, 2020), și articolele autoarei despre candidaturile pierdute ale orașului și despre imaginea lui online (2020). Faptele citate în consultare au fost verificate din sursele de mai sus și din presa de referință (Agerpres, G4Media, Monitorul Expres, BizBrasov, Profit.ro, Revista Biz, zilesinopti.ro); registrul complet al verificărilor este în Anexa C, cu gradul de încredere al fiecărei surse.
Repere de comparație invocate în consultare: Parcul Cultural Stare Miasto și funcția de „primar de noapte” (Cracovia); „primarul de noapte” din Amsterdam; Centrul de Proiecte Timișoara și infrastructura Capitalei Europene a Culturii 2023; Sibiu - Capitala Europeană a Culturii 2007 și festivalul internațional de teatru; finanțarea multianuală de la Râșnov; breasla cârciumarilor și calendarul Clujului; Guggenheim Bilbao; „În Cotroceni” (București); piațeta de cartier barceloneză; „vara culturală” din Haag (Austria); Tartu; Lyon; Old Vic Theatre (Londra); Nowa Huta și Grinzing; Škofja Loka (Slovenia) pentru patrimoniul imaterial; Via Transilvanica; Rețeaua Orașelor Creative UNESCO (Bergamo, Cluj-Napoca, Iași, Bistrița); evenimentele aviației generale (AERO Friedrichshafen, La Ferté-Alais).
Propuneri ale managementului de proiect integrate în capitol: premisa dezvoltării locale prin turism și cultura ca liant al locuitorilor; cultura în sens larg; locuitorul ca principiu transversal; arhitectura priorităților P1–P7 și a direcțiilor de susținere S1–S5; poziționarea culturală „târgul modern de graniță”, în afara competiției cu Sibiul și cu Clujul; comunicarea diferențiată (Dracula pentru străini, pe lista de atracții, creativ); „Săptămâna Junilor” ca program de prezentare pe cartiere, cu Coborârea ca unic moment procesional; sub-mărcile identitare; candidatura Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034; setul de indicatori. Punerea lor în aplicare revine OMD Brașov, Primăriei Municipiului Brașov și Consiliului Județean, iar pentru Juni se face cu acordul Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi.