6. Scenarii strategice și opțiunea recomandată

Pentru șapte alegeri, consultarea și datele conturează variante diferite. Fiecare scenariu prezintă variantele, criteriile de alegere și opțiunea recomandată de strategie. Acolo unde opțiunea depinde de un studiu, de un test sau de o condiție, recomandarea precizează etapa și instituția care decide la implementare.

S1. Evenimentul-emblemă. (a) Festival mare de iarnă în Poiana Mică, „gen Massif, dar executat bine” - notorietate externă ridicată, cost privat, dependență de un organizator și de acordul stațiunii asupra tarifelor și sezonului; rolul lui este să aducă notorietate, nu să crească ocuparea (iarna are deja 25,8% din înnoptări). (b) „Unul sau două hotspot-uri” de masă - Târgul de Crăciun de anvergură, concert de Anul Nou, în prelungirea DG6-e; cost public, risc de banalizare, sosiri măsurabile de turiști din afara orașului. (c) Tricentenarul Junilor 2028, apoi Săptămâna Luminată cu conținut, ca eveniment-aniversar anual al primăverii - ancoră identitară maximă, scară mică, fereastră de extrasezon, dependență de consimțământul purtătorilor. (d) Un festival internațional cu ancoră identitară - Dracula Film Festival lărgit sau festivalul brânzei și al tradiției pastorale (DG6-a) - diferențiere puternică, orizont lung. (e) O conferință emblematică în Sala Polivalentă - legătură cu P4, public profesional, slabă ancoră identitară. Criterii: ancora identitară, turiștii aduși din afara orașului, costul public, sezonul, acceptabilitatea pentru riverani și pentru stațiune, răbdarea de trei–patru ani. Opțiunea recomandată [I]: (d), în varianta festivalului internațional al brânzei și al tradiției pastorale, care este și festivalul de referință al capitolului G (DG6-a); Dracula Film Festival rămâne în calendar ca festival al programului „Dracula creativ” (DC5). Tricentenarul Junilor din 2028 (c) este anul aniversar al calendarului, cu programul stabilit de Uniunea Junilor (DC1-b), iar (a), (b) și (e) rămân evenimente ale polilor de volum, fără statut de eveniment-emblemă. Formatul și calendarul festivalului se stabilesc de OMD Brașov pe baza studiului de fezabilitate din 2027; prima ediție are loc în 2029.

S2. Cetățuia - funcțiunea după 2027. (a) Restaurant de epocă și loc de promovare a gastronomiei pastorale (G, DG1-f); (b) loc de evenimente al orașului; (c) spațiu muzeal de divertisment istoric documentat; (d) parc și promenadă cu animație în pădure; (e) funcțiune mixtă pe niveluri. Criterii: rigoarea istorică, conectivitatea cu parcul, cu Strada Lungă și cu Bartolomeu, costul de operare, sezonalitatea, compatibilitatea cu monumentul de grupă A și cu acordul proprietarului public. Opțiunea recomandată [I]: (e), cu (a) ca nucleu (restaurant de epocă și loc de promovare a gastronomiei pastorale, conform capitolului G, DG1-f) și cu (c) ca a doua componentă, deschise publicului și legate de parc, de Strada Lungă și de Bartolomeu, ca în varianta (d); rigoarea istorică, o Cetățuie „cât mai apropiată de [...] ceea ce a fost în istorie” (Subiect 14), este condiția fiecărei componente. Programul de funcțiuni se stabilește de Primăria Municipiului Brașov după deschiderea parțială din 2027, iar funcțiunea se realizează în 2028–2030 (DC2-c).

S3. Săptămâna Junilor. (a) Program de prezentare pe cartiere - fiecărei cete o zi într-un cartier, fără procesiune, Coborârea unic moment procesional (propunerea managementului de proiect); (b) concentrare în Șchei - Săptămâna Luminată extinsă în conținut (bresle, ateliere, Piața Unirii, biserici), fără ieșire din cartier (Subiect 23; atelierul 12); (c) hibrid - prezentare și transmitere în cartiere în afara Săptămânii Luminate, ritualul intact în Șchei în Săptămâna Luminată. Criteriul decisiv este consimțământul comunității purtătoare, care este și condiția dosarului UNESCO. Opțiunea recomandată [I]: (c), care păstrează ritualul intact în Șchei și preia, în afara Săptămânii Luminate, componenta de prezentare pe cartiere a propunerii managementului de proiect; este varianta compatibilă cu poziția purtătorului („Săptămâna asta e a lor”, Subiect 14) și cu dosarul UNESCO. Programul se stabilește de Uniunea Junilor, împreună cu OMD Brașov și cu Primăria Municipiului Brașov (DC1-c).

S4. Statutul temei în arhitectura strategiei. (a) Capitol tematic transversal, cu măsurile distribuite în P2, P4, P5, P7 și S1–S5 (varianta de față); (b) cultura ca nucleu explicit al priorității P7 „un oraș viu”, care există deja, cu buget și responsabil propriu - fără a crea o a opta prioritate; (c) program-pilot al OMD pentru 2027–2028 (calendar, ghizi, agenda, fondul), urmat de decizie. Opțiunea recomandată [I]: (a), forma în care cultura intră în Raportul final, cu condiția ca OMD Brașov să își asume cultura ca funcție de destinație, cu un responsabil și cu buget (secțiunea 5).

S5. Instrumentul anti-kitsch pentru centrul istoric. (a) Parcul cultural prin hotărâre a Consiliului Local, după modelul Cracoviei - un singur act, termen de conformare, aplicare prin Poliția Locală; (b) stimulente și aplicarea normelor existente (Ghidul de terase, Legea 185/2013), fără instrument nou; (c) combinația - parcul cultural ca cadru, stimulentele ca motor. Întrebarea secundară: regim strict vizual și fiscal (linia raportului integrat) sau și selecție pe concept a comerțului, cum a decis P5 pentru „zona zero” a stațiunii. Criterii: legalitatea, acceptabilitatea pentru comercianți și proprietari, efectul asupra chiriilor și al locuirii, viteza. Opțiunea recomandată [I]: (c), coerentă cu principiul orientării prin stimulente, fără interdicții (secțiunea 3.3); la întrebarea secundară, regimul vizual și fiscal, fără selecția pe concept a comerțului privat, care rămâne specifică zonei zero a stațiunii, pe domeniul public (P5, D2-b1). Primăria Municipiului Brașov verifică temeiul juridic al instrumentului, iar Consiliul Local adoptă hotărârea în 2027–2028 (DC3-b).

S6. Spațiul expozițional de 2.000 mp - legătura cu P4. (a) Halele Rulmentul - convergența maximă, proprietate de clarificat, concurs de soluții de reluat; (b) platforma CET, cu turnul păstrat - studiu de fezabilitate în curs, decizie publică asupra turnului; (c) o clădire de patrimoniu reconvertită în centru sau în Bartolomeu; (d) un spațiu în polul Sala Polivalentă–Bartolomeu, în sinergie cu centrul expozițional și de afaceri al P4. Criterii: proprietatea, sinergia cu P4 și cu turismul de afaceri, costul, accesul (P1), timpul până la prima expoziție, acordul tutelelor muzeale. Opțiunea recomandată [I]: (a), opțiunea principală a direcției DC4, condiționată de clarificarea proprietății halelor; dacă proprietatea nu se clarifică până în 2028, alegerea se face între (b), (c) și (d), după aceleași criterii. Decizia o iau Consiliul Județean Brașov, care are în subordine muzeele județene, și Primăria Municipiului Brașov, în corelare cu amplasamentul centrului expozițional al priorității P4.

S7. Forma candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2034. (a) Municipiul Brașov, inclusiv stațiunea Poiana Brașov, candidează singur, cu programul în limitele orașului: guvernanță simplă, dar fără cetățile, bisericile fortificate și localitățile-gazdă ale evenimentelor, pe care calendarul metropolitan le cere deja (DC6-g); (b) municipiul este titularul candidaturii și implică zona metropolitană și Țara Bârsei ca teritoriu al programului, posibilitate prevăzută de propunerea Comisiei Europene, în care desemnarea se aplică orașului; (c) candidatură comună cu alte orașe, inclusiv transfrontalieră, pe care propunerea Comisiei Europene o permite¹: dimensiune europeană mai ușor de demonstrat, dar guvernanță mai complexă, într-o competiție în care juriul a criticat în 2016 tocmai neclaritatea proceselor de decizie ale Brașovului. Criterii: capacitatea de a livra, claritatea guvernanței, dimensiunea europeană, coerența cu calendarul metropolitan și cu programul stațiunii (P5), acordul administrațiilor partenere. Opțiunea recomandată [I]: (b); parteneriatele europene se construiesc prin coproducții și rețele, fără o candidatură comună. Hotărârea o adoptă Consiliul Local al Municipiului Brașov în 2027, cu acordul de parteneriat al Consiliului Județean Brașov și al administrațiilor din zona metropolitană, prin Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă (DC9-a, DC9-h).