4. Direcții strategice

Fiecare direcție are aceeași structură: constatarea care o fundamentează, obiectivul, măsurile, actorii responsabili și orizontul. Măsurile sunt formulate la nivelul de detaliu al unei strategii; dimensionarea tehnică și financiară revine etapei de planificare operațională. Marcajul [D] indică măsurile preluate din propunerile stakeholderilor; [I] indică măsurile derivate de echipă din diagnostic sau propuse de managementul de proiect. Codurile măsurilor (D1-a, D2-b1 și așa mai departe) sunt cele la care capitolele G și C fac trimitere.

D1. Acces și mobilitate: gestiunea fluxurilor și capacitatea de primire

Constatare. Blocajele de vârf sunt generate în mai mult de jumătate de traficul local (Subiect 15), drumul Poienii este drum național, iar parcarea de transfer din Poiana Mică (434 de locuri, 2017) funcționează fără ca fluxul să fie dirijat prioritar spre ea [D/C]. Două poziții coexistă în consultare: accese suplimentare (al treilea acces, extinderea spre Râșnov, telecabina Brașov–Poiana) și renunțarea la noi accese în favoarea capacității de primire („N-aș umbla la drum”, Subiect 19) [D]. Poziționarea adoptată în secțiunea 3.2 alege a doua; extinderea domeniului schiabil spre Râșnov este tratată în secțiunea 7 (S1). Vara, programul instalațiilor pe cablu se stabilește în funcție de cerere și nu poate fi anticipat nici de operatorii stațiunii, nici de bicicliști (secțiunea 2.6.7) [C/D].

Obiectiv. Până în 2030, accesul în stațiune în zilele de vârf se face predominant fără autoturism propriu dincolo de Poiana Mică, iar timpul de acces din Brașov este predictibil. Până în 2028, operatorii și turiștii află orice închidere a drumului imediat după aprobarea evenimentului, de regulă în luna anterioară, printr-un singur canal. Din sezonul 2027, programul anual al instalațiilor pe cablu este publicat înaintea fiecărui sezon, iar pe tot sezonul cald cel puțin o instalație care urcă bicicliștii la plecarea traseelor funcționează zilnic.

Măsuri.

1. P5·D1-a Schema de gestiune a fluxurilor de vârf. Închiderea accesului auto dincolo de Poiana Mică la atingerea pragului de ocupare a parcărilor din stațiune, cu informare în timp real printr-o aplicație de parcare (Subiect 15; „nu aș mai lăsa mașinile să depășească Poiana Mică”, Subiect 18) [D]. Condiția juridică este tranșarea regimului drumului: preluarea în administrarea Primăriei ca „Drumul Poienii” sau un protocol permanent cu administratorul drumului național și cu Comisia de circulație. Interviurile consemnează lecturi divergente ale regimului (Subiecții 15 și 23), deci evaluarea juridică a Primăriei este prima sarcină pe această direcție (secțiunea 7, S5).
2. P5·D1-b Linia de transport public de mare frecvență Brașov (gară, Livada Poștei, parcarea de transfer Bartolomeu) – Poiana, cu vehicule dotate pentru echipament de schi și biciclete și cu prioritate pe drum în zilele de vârf (Subiect 11) [D]. Frecvența, nu tariful, este ceea ce face ca brașoveanul să lase mașina acasă: „dacă stai după autobuz o oră, după aceea mai stai în trafic încă o oră-două” (Subiect 11) [D]. Linia servește și personalul unităților din stațiune, pentru care „programul de muncă depinde de programul mașinii” (interlocutor al cercetării doctorale) [D]; primele și ultimele curse se stabilesc și după turele de lucru din stațiune [I].
3. P5·D1-c Abonamentul integrat al destinației („Brașov City Mountain Pass”, Subiect 13): transport public, parcare de transfer, transport pe cablu și intrări la obiective, pentru sejururi de trei nopți fără autoturism [D]. Integrarea tarifară cu parcarea de transfer: cine parchează în Poiana Mică sau în Bartolomeu are transportul inclus.
4. P5·D1-d Linia 20B Poiana Brașov–Râșnov cu remorcă pentru biciclete, Acțiunea 1 a Planului Strategic de Acțiune HINGE al Consiliului Județean: pilot la Ziua Intermodalității 2023; investiție estimată de 1,24 milioane de euro, din care două autobuze finanțate prin PNRR; costuri de operare de 337.260 de euro pe an, împărțite între Primăria Brașov și Primăria Râșnov; indicator-țintă de 70 de bicicliști pe zi în primul an, 12.500 pe an, și 200 pe zi după cinci ani¹ [C]. Linia este, pentru stațiune, redundanța accesului și legătura cu gara Râșnov a viitorului tren metropolitan.
5. P5·D1-e Calendarul public al închiderilor de drum pentru evenimente, comunicat operatorilor și turiștilor printr-un singur canal, imediat după aprobarea evenimentului, de regulă în luna anterioară (Subiect 6) [D].
6. P5·D1-f Funcționarea predictibilă și de lungă durată a transportului pe cablu. Un program anual al tuturor instalațiilor pe cablu, publicat înaintea fiecărui sezon, cu perioadele de revizie anunțate, cu funcționarea zilnică, pe tot sezonul cald, a cel puțin uneia dintre instalațiile care urcă bicicliștii la plecarea traseelor bike parkului și cu informare în timp real asupra funcționării instalațiilor și a stării pârtiilor și a traseelor (atelierul 07; Conceptul) [D]. Operatorii stațiunii primesc programul odată cu calendarul anual, ca să își poată dimensiona echipele: „nu știi niciodată câți oameni ai nevoie în echipă” (atelierul 07) [D]. Programul extins (nocturne, extrasezon) se negociază cu operatorul („Adică aș face nocturne”, Subiect 19) sau, în scenariul invocat de stakeholderi, prin preluarea instalațiilor în regim comunitar („l-aș lua de la un operator privat și l-aș da comunității”, Subiect 19) [D]. Opțiunea de preluare cere o evaluare juridică și economică separată, în sarcina Primăriei; până la rezultatul ei, obiectul negocierii este programul.
7. P5·D1-g Parcarea în stațiune. Dimensionarea capacității de parcare la nivelul cererii de vârf, cu soluții subterane sau semi-îngropate acolo unde terenul permite (Subiect 19), eliminarea parcării pe spațiile verzi și pe trotuare (Subiect 15) și tarifarea diferențiată față de parcarea de transfer, astfel încât parcarea în stațiune să fie opțiunea scumpă, nu cea implicită [D/I]. Gabaritul de acces al parcării din Poiana Mică se verifică și se semnalizează la intrarea pe drumul Poienii și în aplicația de parcare, cu o soluție de parcare pentru vehiculele care îl depășesc, iar parcările intermediare primesc acces pietonal spre stațiune (Conceptul) [D/I].

Actori. Primăria Municipiului Brașov (mobilitate, parcări), RATBV, administratorul drumului național și Comisia de circulație, Consiliul Județean Brașov (HINGE, tren metropolitan), Primăria Râșnov, operatorul domeniului schiabil, OMD Brașov (abonamentul). Orizont. (a), (b), (e): 2027–2028; (c), (d), (g): 2028–2030; (f): programul anual publicat, din sezonul 2027; programul extins, 2027–2028; preluarea instalațiilor, numai după evaluarea juridică și economică.

D2. Domeniul public și centrul stațiunii: prioritatea P5 în sens strict

Constatare. Este direcția cu cel mai înalt grad de convergență din întregul material și nucleul priorității P5. Stațiunea nu are centru, promenadă, trasee de alergare și de plimbare marcate, iluminat de stațiune, peisagistică unitară; „modul de vacanță” nu se declanșează la sosire; seara, stațiunea este întunecată și golită; comerțul de la baza telefericului este „bazar” [D]. Conceptul de turism din 2023 descria aceleași lipsuri (secțiunea 2.7) [D]. Toate aceste deficiențe sunt de competența autorității publice.

Obiectiv. Până în 2031, Poiana Brașov are un centru pietonal identificabil, „zona zero” a stațiunii, cu reguli proprii de urbanism, comerț și evenimente; o rețea continuă de alei și trasee pentru alergare, plimbare și bicicletă de agrement; iluminat și mobilier urban unitar; iar spațiul public al stațiunii apare în recenzii și în cercetarea de teren ca parte a experienței premium.

Măsuri.

1. P5·D2-a Planul urbanistic zonal al stațiunii, cu concept peisagistic unitar. Iluminat „de stațiune” („boem”, care lasă să se vadă stelele, Subiect 6), mobilier, semnalistică, materiale, reguli pentru fațade, panouri și terenuri private neîngrijite („proprietarii care au terenuri neîngrijite trebuie somați și amendați”, Subiect 6) [D]; interdicția explicită a locuințelor colective și a aparthotelurilor; eliminarea comerțului ambulant neintegrat („chioșcul ăla la intrarea în Poiană”, Subiect 19; „eliminarea comerțului ieftin/kitsch”, atelierul 01) [D].
2. P5·D2-b Centrul stațiunii ca „zona zero” a Poienii. Un spațiu pietonal central nou, conceput ca punct de atracție și de orientare al stațiunii, locul în care turistul ajunge mai întâi, care mută greutatea vizitelor dinspre parcarea de sub teleferic spre un loc definit și care dă Poienii ceea ce îi lipsește: o adresă. Cuprinde bradul de Crăciun, târgul de iarnă, o scenă pentru evenimente de dimensiunea stațiunii, terase și comerț de standard; răspunde întrebării „unde punem un brad?” (atelierul 01) [D]. Amplasamentul se stabilește prin PUZ, cu opțiunea invocată în atelier a axei biserică – Poiana Mică [I, propunere a managementului de proiect].
3. P5·D2-b1 Regulamentul zonei zero, adoptat prin hotărâre a Consiliului Local ca parte a Regulamentului stațiunii (D5-a), cu trei componente. Urbanism: cod de design pentru construcții, fațade, mobilier, semnalistică, iluminat și materiale, cu interdicția structurilor provizorii și a improvizațiilor comerciale. Codul de design include semnalistica și mobilierul urban care poartă simbolurile stațiunii, alese odată cu el din valorile numite de operatori în atelierul 01 (Postăvarul și pădurea, tradiția pionieratului în schiul românesc), în linia măsurii S5-a a Raportului final, povestea orașului spusă prin spațiul public [I]. Comerț: accesul comercianților în zona zero numai prin selecție pe bază de concept, calitate a produsului și standard vizual, prin contracte de concesiune sau de închiriere cu clauze de standard și de reziliere; excluderea explicită a produselor de tip kitsch și a comerțului ambulant neintegrat, astfel încât comercianții noi sau cei care se vor muta în noul centru să nu reproducă modelul zonei de vânzări din parcarea din apropierea telefericului. Evenimente: o singură autoritate de calendar, OMD Brașov, prin calendarul unic al destinației, cu consultarea Asociației, reguli de volum sonor, de program, de gestiune a deșeurilor și de aspect al structurilor temporare. Măsura este o propunere a managementului de proiect [I], fundamentată pe diagnosticul convergent din secțiunea 2.6.4. În stațiune, selecția comerțului pe concept este posibilă, întrucât domeniul este public și nu există locuitori ale căror drepturi să fie afectate. Selecția o face Primăria, ca proprietar al domeniului public, cu avizul consultativ al Asociației.
4. P5·D2-c Promenada și rețeaua de trasee. Traseul pietonal iluminat de la biserică până în Poiana Mică, legat de traseul forestier (atelierul 01); trasee de alergare marcate, cu suprafață adecvată și bucle de 3, 5 și 10 km, trecute în harta stațiunii („dimineața la ora 6:00 ar vrea să alerge, dar nu au un traseu”, propunere relatată de Subiectul 15); traseu de bicicletă de agrement pentru familii Poiana Mică – Poiana Mare și spre Râșnov, pe liziera pădurii și pe drumuri forestiere, fără defrișări (Subiect 11) [D].
5. P5·D2-d Zone de ședere și de contemplare a peisajului. Bănci, belvederi, spații pentru familii cu copii mici: „n-ai o zonă de liniște, n-ai o zonă în care să te poți retrage” (Subiect 6); „dă-te cu un cărucior pe stradă și vezi ce poți să faci cu un copil mic când ăla adoarme” (Subiect 6) [D].
6. P5·D2-e Regimul de liniște adaptat stațiunii. Program de construcții și de lucrări zgomotoase diferit de cel urban, în special în vacanțe: „nu poți într-o stațiune să ai program de liniște la fel ca într-un oraș” (Subiect 6) [D].
7. P5·D2-f Programul serii. Răspunsul la „ce faci de la 17 la 22”: iluminat și deschidere a spațiului public, program coordonat al teraselor și al restaurantelor, organizat de operatori împreună (D7-e), calendar săptămânal de seară în sezon, cu zona zero drept loc (atelierul 01; Subiect 18) [D/I]. Capitolul C dă conținutul cultural al serii; capitolul de față dă locul și regulile.
8. P5·D2-g Întreținerea la standard. Deszăpezire, salubritate, tuns, flori, reparații curente la un nivel definit printr-un caiet de sarcini al stațiunii, cu indicatori de calitate și cu raportare publică; reproșul operatorilor nu este că aceste servicii nu există, ci că sunt la nivelul unui cartier, nu al unei stațiuni („ne pun ultimele becuri rămase de acum doi ani”, Subiect 6) [D/I].
9. P5·D2-h Semnalistica și informarea în stațiune. Sistem unitar de orientare (direcții, distanțe, trasee, obiective), borne numerotate pe trasee pentru localizare în caz de urgență (Subiect 11), informare digitală la sosire („când ajunge turistul în Poiană ar trebui să primească în mod automat pe telefon un set de instrucțiuni”, Subiect 6), în locul indicatoarelor pe care operatorii le-au făcut „pe banii noștri” fără a le putea autoriza [D].

Actori. Primăria Municipiului Brașov (urbanism, investiții, spații verzi, servicii publice), Consiliul Local (PUZ, regulamente), asociația operatorilor din Poiana (avize consultative, cofinanțarea animării), Regia Pădurilor Kronstadt și administrațiile ariilor protejate (trasee), OMD Brașov (calendar, informare). Orizont. PUZ și concept peisagistic: 2027; regulamentul zonei zero: 2027–2028; centrul și promenada: 2028–2031; trasee, semnalistică, întreținere la standard: 2027–2029.

D3. Produs pentru patru anotimpuri

Constatare. Datele arată două vârfuri (februarie și iulie–august) și un extrasezon în care ocuparea segmentului de închirieri pe termen scurt scade la 27–30% [C]. Conferințele nu compensează: „pe august nu sunt evenimente corporate, deci ne bazăm pe leisure. Chiar și iulie e foarte slab” (Subiect 6); „se vor începe evenimentele doar după data de 15 septembrie” (Subiect 8) [D]. Stakeholderii au o viziune de produs clară pentru fiecare sezon, dar fără organizare la nivel de stațiune. Vara, bike parkul este produsul cel mai dezvoltat al stațiunii, dar traseele lui sunt, în cea mai mare parte, de nivel mediu și dificil (secțiunea 2.6.7) [C/D].

Obiectiv. Până în 2034, raportul dintre ocuparea de extrasezon și cea de vârf se apropie de cel al orașului, durata medie a sejurului crește de la circa 2 nopți spre 3, iar stațiunea are un motiv de vizită în fiecare weekend al anului.

Măsuri, iarna.

1. P5·D3-a Menținerea și modernizarea domeniului schiabil existent: înzăpezire artificială, instalații, iluminat pentru schi nocturn, delimitarea strictă a pârtiilor de schi de cele de sanie și tubing („cele mai grave accidente... sănii scăpate de sub control”, Subiect 11) [D]. Extinderea spre Râșnov este tratată în secțiunea 7 (S1), ca proiect metropolitan de termen lung.
2. P5·D3-b Vacanța de schi a copiilor („o singură decizie foarte bună pe februarie”, Subiect 6) valorificată prin produse de inițiere pentru copii și tineri, un „centru de inițiere în sporturi montane” (atelierul 01, masa 1) [D].
3. P5·D3-c Biletul unic de schi la nivelul destinației metropolitane (Poiana, Predeal, Bran, Cheile Grădiștei), pe modelul biletului comun al muzeelor, pentru clientela de sezon care „weekendul ăsta vrea la Predeal, weekendul ăsta vrea în Poiană” (Subiect 11) [D].
4. P5·D3-d Sezonul festiv în stațiune: târg și iluminat de Crăciun în zona zero, până acum inexistente („în Poiană n-a fost deloc Târg de Crăciun”, atelierul 01) [D]; capitolul G a tratat Târgul de Crăciun al destinației, cu stațiunea ca a doua locație.

Măsuri, vara.

1. P5·D3-e Bike parkul, cu o gamă completă de dificultate. Reevaluarea gradării traseelor existente, astfel încât traseele albastre să fie albastre pe toată lungimea lor, prin variante ocolitoare pe tronsoanele mai dificile sau prin reclasificare [I]; trasee verzi, cu traseul de familie de pe Lupului inferior, aflat în studiu (Subiect 15) [D], și trasee de anduranță, ușoare și medii, între Poiana și Brașov, care pot fi parcurse la urcare și la coborâre (Conceptul) [D]; un administrator unic al parcului de ciclism montan, cu schemă de întreținere, de patrulare și de comunicare (Conceptul) [D]; patrule de bicicletă în sezon („bike patrol pe vară”, atelierul 07) și procedura de alertă la apariția ursului („O procedură în bike park când apare ursul, măcar să știm cum se anunță”, atelierul 07) [D]; la plecarea fiecărui traseu, un panou cu dificultatea, lungimea, diferența de nivel și echipamentul obligatoriu [I].
2. P5·D3-f Sania de vară de pe pârtia Bradul, licitată în 2023, de dus la capăt și de integrat în zona de agrement a bazei pârtiei [D/C].
3. P5·D3-g Activitățile opționale organizate la nivel de stațiune: drumeții ghidate, echitație, excursii în zona metropolitană, cu înscriere din toate unitățile și cu preluarea turiștilor de la fiecare unitate, prin biroul comun de activități al stațiunii (D7-b), „pentru clienții Poienii” (Subiect 8), după modelul activităților „care se făceau odinioară la nivel global în Poiană” (atelierul 01) [D].
4. P5·D3-h Agrementul cu apă în Poiana Mică (lacul, tema C24) și parcul de aventură, cu evaluarea opțiunii unui parc mare pe Ruia (Subiect 23) [D].
5. P5·D3-i Accesibilizarea Postăvarului pentru toate categoriile de public: trasee gradate, informare, localizare prin borne numerotate (Subiect 11) [D].

Măsuri, extrasezon.

1. P5·D3-j Conferințe și evenimente corporative: produsul de stațiune din D4.
2. P5·D3-k Relaxarea și spa-ul ca poziționare a stațiunii, nu doar a hotelurilor: „Trebuie promovată Poiana Brașov ca și un centru de wellness” (Subiect 13) [D]; cererea națională pentru relaxare și spa este a doua ca atractivitate după litoral [C].
3. P5·D3-l Turismul de seniori organizat, în circuite de șapte nopți cu program zilnic, pe modelul turismului organizat de primire de altădată: „din martie poți să-i ai până în octombrie relaxat” (Subiect 6) [D].
4. P5·D3-m Evenimente de nișă, crescute cu răbdare în ani, nu „orice, oriunde, oricum” (Subiecții 18 și 20): competiții sportive (ciclism, alergare montană, schi alpin de juniori), evenimente gastronomice, sejururi de retragere și reflecție, cu Poiana Mică pentru formatele mari [D/I]. Experiența festivalului Massif, discontinuu după două ediții cu public mare, se preia ca regulă de adecvare a evenimentului la stațiune și la sezon, nu ca argument împotriva evenimentelor.
5. P5·D3-n Programul „Poiana celebrează lumea”, weekendurile țărilor. În fiecare weekend al anului, stațiunea celebrează, în zona zero, o țară care are ambasadă în România (sau mai multe, grupate regional), împreună cu gastronomia ei. Propunere a managementului de proiect [I]. Formatul: vineri seara – duminică; program cultural adus de ambasada parteneră și de comunitatea țării respective din România (muzică, film, meșteșuguri, prezentări de destinație); gastronomia țării invitate pregătită de restaurantele stațiunii, care adoptă împreună, prin Asociație, un meniu tematic pentru weekend (D7-e), și de bucătari invitați, în asociere cu produsele Țării Bârsei, pentru ca programul să întărească identitatea gastronomică locală, nu să o dilueze (D5-d, capitolul G); comerț tematic selectat conform Regulamentului zonei zero. Mecanismul: calendarul anual se construiește de OMD Brașov, cu consultarea Asociației, cu sprijinul Direcției Protocol a Ministerului Afacerilor Externe și al ambasadelor, pe relațiile diplomatice deja active ale municipiului (vizitele ambasadorilor și ale delegațiilor orașelor înfrățite, Subiect 13) [D]. Lista misiunilor diplomatice rezidente în România este suficient de lungă pentru rotație pe mai mulți ani fără repetare; dimensionarea exactă revine planificării. Comunicarea are două publicuri: comunitatea țării respective din România (cu precădere din București, la două ore de Poiana) și piața-sursă a țării, cu prioritate pentru piețele cu zbor direct spre Brașov-Ghimbav și cu sejur lung în recenzii (Israel, Regatul Unit, Germania, Polonia) [C/D]. Funcția programului este triplă: dă răspunsul săptămânal la „ce faci de la 17 la 22”, dă brașovenilor un motiv recurent de a urca și transformă extrasezonul dintr-o absență într-un calendar. Programul este de scara stațiunii, nu a festivalului de masă, și înlocuiește evenimentele ad-hoc, nu li se adaugă („calendar fix de evenimente anuale”, atelierul 01; evenimente „pe care să ai răbdare să le crești”, Subiect 18) [D].

Actori. Operatorul domeniului schiabil, administratorul bike parkului, asociația operatorilor, școlile de schi și cluburile sportive, Primăria (sania de vară, agrement public, trasee), OMD Brașov (calendar, bilet unic, promovare), Consiliul Județean (circuite metropolitane), Ministerul Afacerilor Externe și ambasadele (D3-n). Orizont. (a)–(d), (g), (k): 2027–2029; (e), (f), (i), (m), (n): 2027–2031; (h), (l): 2029–2034.

D4. Conferințe, sport și activele adormite

Constatare. Stațiunea are capacitate de conferință în „95%” dintre unitățile mari (Subiect 8), dar frâna este accesul și lipsa unui centru dedicat; „companiile aleg Poiana după ce se termină locațiile din Sinaia” (Subiect 19) [D]. Trei active publice sunt adormite: stadionul, patinoarul (Ministerul Sportului) și Centrul de Agrement (Primăria), evaluat ca „struțocămilă” în funcția de conferință și pozitiv în funcția de agrement [D]. Cantonamentele se cazează în stațiune, dar se antrenează în altă parte (Subiect 8) [D].

Obiectiv. Până în 2031, Poiana Brașov are un produs de conferințe de stațiune și o bază sportivă funcțională, iar cele trei active publice sunt reintroduse în circuit cu funcțiuni clarificate.

Măsuri.

1. P5·D4-a Clarificarea funcțiunii Centrului de Agrement: fie reconfigurare ca centru de conferințe de stațiune (pereți amovibili, fluxuri, Subiect 8), fie specializare pe agrement și alternativă pe vreme rea (Subiect 11), cu operator profesionist selectat de Primărie, pentru că „primăria nu trebuie să se inventeze operator în toate” (Subiect 18) [D]. Opțiunea recomandată este funcțiunea mixtă (secțiunea 7, S6).
2. P5·D4-b Protocol Primărie – Ministerul Sportului – asociația operatorilor pentru stadion și patinoar: transfer sau administrare comună, cu funcțiune de bază sportivă pentru cantonamente și de patinoar public în sezon [D/I].
3. P5·D4-c Produsul de conferințe de stațiune: ofertă comună a hotelurilor pentru congrese care depășesc capacitatea unei unități (D7-g), cu transport comun și program social în stațiune și în oraș; legătura cu Sala Polivalentă și cu evenimentele internaționale ale Brașovului, pentru care Poiana devine „prima opțiune de cazare și relaxare premium pentru participanți” (atelierul 01, masa 2) [D].
4. P5·D4-d Segmentul sportiv: cantonamente cu antrenament în stațiune (bază sportivă, trasee de alergare din D2, pârtii și bike park), competiții de juniori, legătura cu FOTE 2027 și cu cluburile locale [D/I].

Actori. Primăria, Ministerul Sportului, asociația operatorilor, OMD Brașov, cluburile sportive, administratorul Sălii Polivalente. Orizont. (a), (c): 2027–2029; (b), (d): 2028–2031.

D5. Standardul de cazare, urbanismul și închirierile pe termen scurt

Constatare. Standardul privat este atuul stațiunii, dar neuniform: „nu poți să ai hoteluri care arată ca dracu' și hoteluri care se chinuie în marea de mizerie să se ridice” (Subiect 19) [D]. Autorizațiile pentru aparthoteluri acordate în trecut sunt descrise ca greșeli repetate de administrații succesive (Subiect 19) [D]. Segmentul închirierilor pe termen scurt din stațiune este mic (77 de anunțuri active), cu tarif foarte ridicat și cu inventar în scădere în 2026 [C]. Mai multe voci cer unu-trei hoteluri de cinci stele (Subiect 18) și resping formulele de tip totul inclus și hotelurile de mare capacitate („eu n-aș vrea să văd în Brașov un hotel de 350 de camere”, Subiect 19) [D].

Obiectiv. Un regulament al stațiunii, aplicabil tuturor unităților de cazare și de alimentație, care definește standardul minim de aspect, funcționare și servicii, cu stimulente și sancțiuni, și o politică de urbanism care protejează compactitatea.

Măsuri.

1. P5·D5-a Regulamentul stațiunii Poiana Brașov, propus de Asociație și de OMD Brașov, însușit de Primărie și adoptat prin hotărâre a Consiliului Local, cu punctaj de conformare, program de conformare în trei ani și legătură cu impozitul pe clădiri și cu autorizația de funcționare: „regulament [...] la care aceștia trebuie să adere, ca să aibă autorizație de funcționare. Foarte dur, în pași, pentru trei ani”; „dacă nu vă faceți punctajul aici, impozitul pe clădire va fi atât” (Subiect 19) [D]. Conținut: aspect exterior și întreținerea terenului, iluminat și semnalistică conforme conceptului peisagistic, program minim de funcționare a serviciilor de alimentație în sezon, gestiunea deșeurilor rezistentă la urs, participarea la serviciile comune ale stațiunii. Din 2028, regulamentul include raportarea anuală a consumului de apă și de energie pe înnoptare și a ponderii produselor locale în achiziții, după metoda comună a observatorului destinației, iar raportarea intră în punctajul de conformare; datele individuale rămân confidențiale, iar observatorul publică agregatele (OD5.4, reziliență climatică și consum responsabil de resurse) [I].
2. P5·D5-b Politica urbanistică: funcțiuni exclusiv turistice, fără locuințe colective și fără aparthoteluri; capacitate maximă pe unitate (reperul invocat: 100–150 de camere, Subiect 19); încurajarea hotelurilor de cinci stele în limitele PUZ [D].
3. P5·D5-c Închirierile pe termen scurt în stațiune: aplicarea cadrului de la nivelul destinației (înregistrare, standard, fiscalizare, plata taxei de oraș), cu o particularitate: în stațiune, unitățile de acest tip respectă același regulament de aspect și de servicii ca hotelurile și pensiunile, pentru că nu există zonă rezidențială care să le justifice regimul de locuință [I].
4. P5·D5-d Identitatea gastronomică: încurajarea, prin regulament și prin program OMD, a unei oferte locale identificabile (preparate ale Țării Bârsei, „mâncare cinstită”), în locul rusticului generic; răspuns la percepția „tradițional, rustic” din recenzii și la critica brașovenilor (Subiect 22) [D/I]. Conținutul este în capitolul G.

Actori. Primăria și Consiliul Local (elaborare, adoptare, autorizare, impozite), Asociația operatorilor (propunere și aviz consultativ), OMD Brașov (standard de destinație, gastronomie), operatorii de închirieri pe termen scurt. Orizont. Regulament: 2027–2028; conformare: 2028–2031; raportarea consumului de apă și de energie și a produselor locale: anual, din 2028.

D6. Siguranța: fauna, pârtia, muntele

Constatare. Ursul este tema cu cea mai mare incidență din interviuri și cu efect direct asupra produsului stațiunii: plimbarea de seară, alergarea, familia cu copii [D]. Conflictul dintre schi și sanie este sursa celor mai grave accidente (Subiect 11) [D]. Echipamentul inadecvat pe trasee și lipsa regulilor aplicate completează tabloul. Vara, bike parkul are trasee mai grele decât gradarea lor, iar când telegondola nu funcționează bicicletele sunt urcate cu telecabina Capra Neagră până în zona vârfului Postăvaru, unde nu există traseu omologat de bicicletă; accidentele de pe traseele de coborâre solicită Salvamontul (secțiunea 2.6.7) [C/I].

Obiectiv. Stațiunea este sigură și percepută ca sigură: plimbarea de seară, alergarea de dimineață și drumeția cu copii sunt posibile fără teamă, iar regulile pârtiei și ale traseelor sunt cunoscute și aplicate. Vara, bicicliștii urcă cu transportul pe cablu numai până la plecarea traseelor omologate, iar intervențiile Salvamont pentru bicicliști scad de la un sezon la altul.

Măsuri.

1. P5·D6-a Politica privind fauna, preluată din capitolul P3 (D5) și aplicată stațiunii, pe trei paliere: prevenția, prin pubele rezistente la urs la toate unitățile și în spațiul public, obligatorii prin regulamentul stațiunii (Subiecții 11 și 17), și prin patrule permanente de seară în sezon (Subiect 6); informarea și educația, cu aplicarea sancțiunilor existente pentru hrănire (Subiect 15); observarea responsabilă (D6-b) [D]. Gestiunea populației rămâne în competența autorităților stabilite de lege; pentru stațiune, capitolul cere o echipă de intervenție cu timp de răspuns garantat (atelierul 01 consemnează o singură echipă pentru întreaga zonă metropolitană) [D].
2. P5·D6-b Valorizarea controlată: zone de observare în afara stațiunii (Poiana Mică, Ruia, spre carieră), cu regula „entuziasmului corelat cu distanța” (Subiect 8) [D], fără hrănire, interzisă din noiembrie 2025, și după standardul de observare al destinației (capitolul P3, D5-h) [C/I].
3. P5·D6-c Regulile pârtiei: delimitarea fizică schi–sanie, reguli privind portul căștii, limitarea accesului fără echipament adecvat, reguli de îmbarcare, cu sancțiuni definite împreună cu operatorul; „ar trebui să existe niște reguli, dar ar trebui ulterior găsite și sancțiunile” (Subiect 11) [D].
4. P5·D6-d Siguranța pe trasee: borne numerotate și localizare, informare la intrarea pe trasee, dotarea uniformă a traseelor de bicicletă, iluminat autonom cu panouri solare pe traseele de agrement de la liziera pădurii (Subiect 11) [D].
5. P5·D6-e Bicicletele urcă pe cablu numai până la plecarea traseelor omologate. Telecabina Capra Neagră nu mai urcă turiști cu biciclete până la stația superioară din zona vârfului Postăvaru, unde nu există traseu omologat de bicicletă. Bicicletele se urcă numai cu instalațiile care ajung la plecarea traseelor bike parkului, iar pe tot sezonul cald cel puțin una dintre acestea funcționează zilnic (D1-f). Vizitatorii, turiștii și sportivii care au pregătirea necesară pot ajunge în zona vârfului urcând pe bicicletă tot traseul, fără transport pe cablu. Regula se adoptă odată cu regulile traseelor (D6-d), prin acordul Primăriei cu operatorul instalațiilor pe cablu și cu Salvamontul, și se comunică la casele de bilete, la îmbarcare și în informarea parcului de ciclism montan [I, propunere a managementului de proiect].

Actori. Primăria și Poliția Locală, Salvamont, gestionarii fondurilor cinegetice și Garda Forestieră, Regia Pădurilor Kronstadt, operatorul domeniului schiabil și al instalațiilor pe cablu, administratorul bike parkului, asociația operatorilor (regulament, pubele, patrule cofinanțate), OMD Brașov (comunicare). Orizont. (a), (c): 2027–2028; (e): din sezonul cald 2027; (b), (d): 2028–2030.

D7. Cooperarea operatorilor: experiența comună a stațiunii

Constatare. Experiența turistului se oprește, astăzi, la limita unității în care este cazat. Fiecare operator a construit o ofertă completă în interiorul propriei unități („era cazare, era masă, erau serviciile indoor, spa-urile și activitățile proprii fiecărei locații”, Subiect 8), dar „nu există nimic făcut în comun în Poiană, în percepția clientului” (Subiect 19), iar lucrurile nu se întâmplă „coordonat” (atelierul 01) [D]. Operatorii au început să coopereze: zidurile dintre unități au fost „micșorate”, iar în 2026 au fost redeschise discuțiile pentru activități și pachete comune (Subiect 8) [D]. Cooperarea nu este însă consolidată („există colaborare, dar nu există voință”, Subiect 19) [D]. Serviciile care fac din Poiana o stațiune sunt, în parte, servicii private pe care niciun operator nu le poate oferi singur și pe care autoritatea publică nu le poate oferi în locul operatorilor (secțiunea 2.6.10) [I].

Obiectiv. Până în 2029, turistul primește, în orice unitate din stațiune, aceeași informare la sosire și cardul stațiunii și are acces la un birou comun de activități și la naveta stațiunii. Până în 2031, Poiana se vinde și se comunică drept stațiune, cu pachete comune ale mai multor operatori, iar experiența de ansamblu a stațiunii (activități, seară, servicii comune) apare în recenzii alături de serviciile hotelurilor. Până în 2034, toți operatorii stațiunii participă la serviciile comune.

Principiul de funcționare. Cooperarea este voluntară și privată. Se organizează între operatori, în cadrul Asociației, iar componentele care privesc destinația (promovarea, abonamentul integrat, calendarul) se realizează prin OMD Brașov. Asociația nu primește prin această direcție competențe de administrare a stațiunii; rolul ei față de autoritățile publice rămâne cel consultativ din secțiunea 6.3. Autoritatea publică facilitează: Regulamentul stațiunii poate include participarea la serviciile comune în punctajul de conformare (D5-a), iar fondul stațiunii poate cofinanța componentele de interes public ale acestor servicii, cum sunt informarea la sosire și animarea zonei zero (secțiunea 6.2) [I].

Măsuri.

1. P5·D7-a Cardul stațiunii Poiana Brașov. Un card primit de fiecare turist la sosire, în orice unitate, cu reduceri și avantaje la toți operatorii participanți (restaurante, spa-uri, școli de schi, închirieri de echipament, agrement, transport pe cablu), pe modelul descris de Subiectul 11, în care cardul de reducere era valabil „indiferent de operatorul economic la care mergeam noi, indiferent de magazin” (Subiect 11) [D]. Cardul este componenta de stațiune a abonamentului integrat al destinației (D1-c) și instrumentul prin care turistul consumă și în afara unității în care este cazat [I].
2. P5·D7-b Biroul comun de activități al stațiunii. Un singur punct de rezervare, fizic în zona zero și digital, pentru activitățile organizate la nivel de stațiune (drumeții ghidate, echitație, bicicletă, excursii metropolitane, programe pentru copii), cu înscriere din toate unitățile și cu preluarea turiștilor de la fiecare unitate, pe modelul firmelor care „adunau cererea de la toate hotelurile” și organizau tururi pentru „clienții stațiunii” (Subiect 8) [D]. Biroul preia activitățile din D3-g [I].
3. P5·D7-c Naveta stațiunii. Transport intern între unități, zona zero, baza instalațiilor pe cablu și Poiana Mică, și transfer spre oraș seara, cu finanțarea stabilită de Primărie, prin contractul de transport public și prin fondul stațiunii, cu orar unic afișat în toate unitățile și cu legătură la linia de transport public de mare frecvență (D1-b) [D/I].
4. P5·D7-d Pachetele comune ale stațiunii. Oferte construite de mai mulți operatori împreună (cazare într-o unitate, cină în alta, spa, școală de schi, activități), vândute ca produs al stațiunii prin OMD Brașov și prin canalele fiecărui operator: „Noi trebuie să fim uniți și să promovăm pachete comune!” (atelierul 01) [D]. Sejurul în două etape, stațiune și oraș (secțiunea 3.4), și pachetele de extrasezon (D3) sunt primele pachete de construit [I].
5. P5·D7-e Programul comun al serii. Calendar coordonat de deschidere a restaurantelor, barurilor și teraselor după ora 17, cu prelungirea programului de după schi prin rotație între unități, astfel încât în fiecare seară a sezonului să existe ofertă deschisă și cunoscută de toate recepțiile; legătura cu programul serii din spațiul public (D2-f) și cu weekendurile „Poiana celebrează lumea” (D3-n), la care participă toate restaurantele stațiunii [D/I]. Subiectul 11 descrie, în stațiunea canadiană, localuri de după schi care „funcționau de la [...] dimineața până seara târziu, doar că-și schimbau turele”, cu precizarea că profitul unui program extins vine în timp: „Profitul va veni, dar oamenii trebuie să afle mai întâi” (Subiect 11) [D].
6. P5·D7-f Aceeași primire în orice unitate. Un set comun de informații la sosire (harta stațiunii, trasee, programul serii, activități, reguli privind fauna, numere de urgență), în format digital și tipărit, distribuit de toate unitățile (D2-h), și un program comun de formare prin care recepția fiecărei unități cunoaște și recomandă oferta întregii stațiuni, inclusiv serviciile altor operatori [D/I]. Formarea comună include, după propunerea din Conceptul din 2023, stagii de practică în unitățile stațiunii pentru elevii și studenții din învățământul de profil (Conceptul) [D].
7. P5·D7-g Oferta comună pentru grupuri și conferințe, pentru evenimentele care depășesc capacitatea unei unități (D4-c), cu un singur interlocutor pentru organizator, cazare repartizată între unități, transport și program social comune [D].
8. P5·D7-h Promovarea stațiunii ca stațiune. Conținut comun, imagine comună și buget comun de promovare, realizate prin OMD Brașov, în care Poiana este comunicată ca stațiune și ca motiv de sejur, nu ca listă de unități. Consultarea leagă promovarea de unitatea ofertei: „Ce brand să faci dacă tu nu ești unitar?” (Subiect 6); campaniile luate „punctual” au „un impact mult mai mic decât dacă ar fi o campanie centralizată” (Subiect 11) [D].
9. P5·D7-i Costuri și achiziții comune. Servicii pe care operatorii le pot cumpăra împreună, cu un cost mai mic pentru fiecare: patrulele de seară (D6-a), pubelele rezistente la urs, formarea personalului, transportul, materialele de informare. Este unul dintre câștigurile cooperării numite de Subiectul 8: „o eficiență, și un revenue, și un share de costuri” (Subiect 8) [D].
10. P5·D7-j Schimbul de informații între operatori. Panelul lunar al stațiunii (secțiunea 6.3), cu date agregate și confidențiale de ocupare și tarif, și un calendar comun al evenimentelor din unități, pentru ca operatorii să își planifice oferta în cunoștință de cauză. Temerea că, discutând și împărtășind informații, operatorii își „diminuează cererea proprie” a fost respinsă din interiorul industriei: „ceea ce este total [...] neadevărat” (Subiect 8) [D].
11. P5·D7-k Carta de cooperare a operatorilor. Un document adoptat în Asociație, prin care membrii își asumă participarea la serviciile comune (a)–(j), standardul acestora și contribuția fiecăruia, cu o evaluare anuală publică a serviciilor comune. Carta este mecanismul prin care cooperarea devine practică stabilă și nu depinde de persoanele care o susțin la un moment dat [I].

Actori. Asociația proprietarilor și operatorilor din Poiana Brașov (coordonarea serviciilor comune și carta de cooperare), toți operatorii stațiunii (hoteluri, pensiuni, restaurante, școli de schi, operatori de agrement și de închirieri pe termen scurt), operatorul domeniului schiabil și al transportului pe cablu, OMD Brașov (promovare, abonament, calendar, pachete de destinație), Primăria Municipiului Brașov (facilitare prin Regulamentul stațiunii și prin fondul stațiunii). Orizont. (f), (j), (k): 2027; (a), (b), (d), (e), (h): 2027–2029; (c), (g), (i): 2028–2030.

Tabelul 8. Sinteza direcțiilor strategice ale stațiunii Poiana Brașov

Sursa: secțiunea 4.