Versiunea pentru consultare publică Beneficiar: OMD Brașov · Elaborare: BrandBerry srl și partenerii · Despre proiect
  1. Acasă
  2. Volumul II
  3. II.1
  4. 1. Metoda și adaptarea ei la o destinație turistică

Volumul II · II.1 Analiza Diagnostic Multicriterială Integrată (ADMI)

1. Metoda și adaptarea ei la o destinație turistică

Descărcați ADMI PDF · 1,2 MB

Pe această pagină
  1. 1.1. Definiția operațională
  2. 1.2. Adaptarea la o destinație
  3. 1.3. Două utilizări ale acelorași criterii
  4. 1.4. Perimetrele
  5. 1.5. Ponderile
  6. 1.6. Sursele secundare noi și statutul lor

1.1. Definiția operațională

ADMI provine din planificarea urbanistică românească, unde elaborarea analizei diagnostic multicriteriale integrate este o etapă distinctă, premergătoare propunerilor de plan1. Definiția folosită în proiect are trei componente:

  • diagnostic: identifică disfuncționalitățile, atuurile și riscurile sistemului analizat;
  • multicriterial: evaluează simultan criterii economice, sociale, de mediu, de infrastructură și de guvernanță;
  • integrat: tratează destinația ca sistem, în care cererea, oferta, cazarea, accesul, comunitatea, mediul și guvernanța se condiționează reciproc.

Etapele sunt cinci: colectarea datelor; analiza critică; stabilirea criteriilor; ponderarea; ierarhizarea opțiunilor.

1.2. Adaptarea la o destinație

Criteriile urmează logica sistemului european de indicatori ETIS (managementul destinației, valoarea economică, impactul social și cultural, impactul de mediu)2. ETIS a mai fost testat în județul Brașov, iar testul a arătat aceleași goluri de date pe care le arată și acest diagnostic: indicatori economici fără date oficiale și lipsa anchetelor la vizitatori, rezidenți și firme3.

1.3. Două utilizări ale acelorași criterii

  • Diagnosticul stării actuale: fiecare criteriu primește un scor de la 1 (disfuncționalitate critică) la 5 (atu distinctiv); scorul 3 corespunde nivelului destinațiilor de comparație (Sibiu, Cluj-Napoca, Sinaia).
  • Ierarhizarea opțiunilor: fiecare variantă primește, pe fiecare criteriu, un scor de contribuție de la -2 la +2; scorul ponderat este suma produselor dintre ponderea globală a criteriului și contribuție. Înainte de notare se aplică filtre eliminatorii: F1 legalitate și competență; F2 compatibilitate cu ariile protejate; F3 fezabilitate financiară la orizontul 2034; F4 compatibilitate cu premisele strategiei (dezvoltare locală prin turism, locuitorul în centru).

1.4. Perimetrele

Diagnosticul folosește două perimetre: perimetrul A, municipiul Brașov inclusiv Poiana Brașov, unde datele sunt complete, și perimetrul B, zona metropolitană, folosit pentru capacitatea de cazare și pentru amplasamentele centrului expozițional.

1.5. Ponderile

Ponderile sunt ponderile de lucru ale echipei de proiect [I], stabilite pe evidențele din secțiunile 3 și 4. Ele pot fi recalibrate prin consultarea consiliului OMD; secțiunea 8 arată că ierarhia opțiunilor nu se schimbă la ponderi egale și nici la variații de ±25% ale celor mai grele criterii.

1.6. Sursele secundare noi și statutul lor

Teza de doctorat despre geografia simbolică a Brașovului este o cercetare sociologică documentată: o anchetă în rândul a 591 de locuitori, realizată în 2018, și interviuri semistructurate cu 17 persoane publice și lideri de opinie din oraș4. ADMI îi preia rezultatele ca bază de comparație din 2018, marcate [C], iar citatele din interviuri, marcate [D].

Conceptul de turism al municipiului din 2023 este folosit ca sursă de informații secundare5. Documentul declară că rezultă din patru grupuri de lucru (centrul istoric, zona periferică a municipiului, stațiunea Poiana Brașov și zona verde Tâmpa–Postăvaru), dar nu publică lista participanților, consemnările discuțiilor sau procedura de analiză; afirmațiile lui nu pot fi trasate metodologic. ADMI îl folosește ca argument suplimentar, în paralel cu interviurile și atelierele proiectului, iar afirmațiile preluate sunt marcate [D, sursă secundară].

Note

  1. Etapa analizei diagnostic multicriteriale integrate în elaborarea PUG (Ordinul nr. 233/2016), sinteza Consiliului Județean Timiș: https://www.cjtimis.ro/wp-content/uploads/2020/07/Etapele-elaborarii-PUG.pdf (se deschide într-un tab nou) ↩
  2. Comisia Europeană, The European Tourism Indicator System, ETIS toolkit for sustainable destination management (2016): https://ec.europa.eu/docsroom/documents/21749/attachments/1/translations/en/renditions/native (se deschide într-un tab nou) ↩
  3. Tudorache, D.M.; Simon, T.; Frenț, C.; Musteață-Pavel, M., aplicarea ETIS în județul Brașov, Sustainability 9(10), 1879 (2017): https://doi.org/10.3390/su9101879 (se deschide într-un tab nou) ↩
  4. Lorena (Oprica) Aldea, „(re)Construcția identitară a Brașovului. Geografia simbolică a orașului”, teză de doctorat în sociologie, SNSPA, București, 2020; articolul asociat: https://doi.org/10.31926/but.ssl.2020.13.62.3.14 (se deschide într-un tab nou) ↩
  5. Asociația de Ecoturism din România și Detente Consultants, „Concept de turism pentru Municipiul Brașov. Analiză, viziune, obiective, măsuri”, 2023, proiectul SIPOCA 1043, cofinanțat din Fondul Social European prin POCA 2014–2020; document pus la dispoziția echipei de proiect. ↩