Pe această pagină
3.1. Viziunea
În 2034, centrul istoric al Brașovului se parcurge pe jos. Autoturismele vizitatorilor rămân la marginea lui, în parcări integrate în oraș, iar locuitorii centrului și ai Șcheiului își păstrează accesul la propriile case.
Piața Unirii, Piața Sfatului, Parcul Central, Livada Poștei, Aleea de sub Tâmpa, Promenada După Ziduri și drumul spre Cetățuie formează o rețea continuă de spații pietonale, cu bănci, umbră, toalete publice și informare.
Brașoveanul revine în centru în weekend, pentru că acolo găsește liniște, aer mai curat și spațiu, nu coloane de mașini.
Vizitatorul ajunge cu trenul, cu avionul sau își lasă mașina într-o parcare de transfer de la intrarea în oraș. Circulă gratuit, cu cardul oaspetelui, cu autobuzul și cu trenul metropolitan.
Din Brașov, vizitatorul pleacă dimineața spre Râșnov și Piatra Craiului, spre Prejmer și Sfântu Gheorghe, spre Țara Făgărașului sau spre Buzăul Ardelean și se întoarce seara la cazare. Brașovul câștigă a doua și a treia noapte, iar regiunea câștigă vizitatori care nu dorm la ea, dar consumă la ea.
Viziunea servește obiectivul strategiei: creșterea semnificativă a numărului de clienți ai unităților autorizate, care respectă criteriile de calitate ale orașului, și creșterea sustenabilă a numărului de turiști. Mobilitatea și centrul istoric contribuie la el prin sejurul mai lung, prin vizitele din extrasezon și din zilele lucrătoare, prin vizitatorii de o zi care rămân peste noapte și prin intrarea în evidență a cazărilor neînregistrate, pe care cardul oaspetelui, emis numai de unitățile care colectează taxa de oraș, o stimulează.
3.2. Poziționarea: un centru istoric pietonal și un oraș-bază pentru regiune
Poziționarea are două componente, legate între ele. Prima privește centrul istoric: un centru locuit, pietonal în nucleu, cu acces controlat și cu parcare la margine, în care vizita înseamnă mers pe jos prin straturile orașului, nu căutarea unui loc de parcare. A doua privește regiunea: Brașovul ca bază de sejur pentru o rază de aproximativ o oră și jumătate de drum, cu transport organizat spre obiectivele ei și cu un rol asumat de coordonator regional al turismului [I].
Cele două componente se susțin reciproc. Un centru eliberat de trafic devine un loc în care vizitatorul vrea să revină seara, după excursie; o rețea regională accesibilă fără autoturism îi dă vizitatorului un motiv să rămână mai multe nopți și reduce, în același timp, numărul de mașini care intră în centru [I].
3.3. Principii directoare
Alternativa precede restricția. Nicio restricție de acces sau de parcare nu intră în vigoare înainte ca alternativa (parcare de transfer, navetă, frecvență) să funcționeze și să fie comunicată.
Prețul parcării urmează valoarea spațiului și cererea. Parcarea în centrul istoric nu este gratuită în orele de vârf turistic, iar tariful scade cu distanța față de nucleu.
Locuitorul centrului are prioritate. Accesul la locuință, abonamentul de rezident și liniștea nopții sunt condiții ale oricărei măsuri.
Fiecare loc de parcare nou la margine eliberează un loc la suprafață în centru. Parcările de proximitate se construiesc pentru a reda spațiu pietonilor, nu pentru a aduce mai multe mașini.
Construcțiile se integrează în peisajul istoric. Parcările subterane și supraterane respectă urbanismul zonei protejate și se aleg prin concurs de soluții.
Măsurile se testează, se măsoară și se ajustează. Pilotul precede permanentizarea, iar indicatorii sunt publici.
Deciziile se iau multianual. Ordinea măsurilor este aprobată o singură dată, prin hotărâre a Consiliului Local cu calendar 2027–2034, și se revizuiește la evaluarea intermediară din 2030.
Dispersia nu mută congestia. Fiecare destinație din regiune primește vizitatori în limita capacității ei.
3.4. Ce înseamnă integrarea mobilității cu centrul istoric și cu regiunea, în practică
Integrarea se realizează prin opt mecanisme, fiecare dezvoltat într-una dintre direcții:
Un regim de parcare fără gratuitate în weekend în centrul istoric, cu tarif descrescător spre margine și abonament de rezident valabil și în weekend: DMC1.
O rețea de noduri de transfer (Bartolomeu, Centrul Civic, intrările în oraș) cu tarif integrat parcare–transport public: DMC2.
Un inel zero al centrului istoric, cu acces controlat și cu o navetă electrică care leagă nodurile de nucleele centrului: DMC3.
Coridoarele pietonale care leagă Șcheiul, Piața Sfatului, Parcul Central, Livada Poștei, Aleea de sub Tâmpa, Promenada După Ziduri și Cetățuia: DMC4; conținutul lor cultural, capitolul C (DC2-h).
Centrul ca spațiu public și loc de locuit, cu ordinea vizuală din capitolele C (DC3) și G (DG3): DMC5.
Legătura expres și reglementată dintre aeroport și oraș și cardul oaspetelui, ca titlu de transport pentru vizitatorul cazat, compatibil cu abonamentul integrat al destinației din capitolul P5 (D1-c): DMC6.
Circuitele regionale fără autoturism, construite pe trenul metropolitan și pe curse organizate: DMC7.
O guvernanță care ține aceeași ordine a măsurilor peste mandate și care face din Brașov coordonatorul turistic al regiunii: DMC8.