M.2. Cadrul de referință: standardele profesionale și practica pieței

Codul profesional al cercetării: ICC/ESOMAR 2025

Codul internațional ICC/ESOMAR pentru cercetarea de piață, de opinie și socială și pentru analiza datelor este standardul de autoreglementare al profesiei, recunoscut de peste 60 de asociații din peste 50 de țări. Revizuirea din 2025, prima după 2016, pune accentul pe conduita etică, pe responsabilitate, pe transparență și pe necesitatea supravegherii umane¹ [C].

Codul nu interzice folosirea IA în cercetare. O tratează explicit și o condiționează. Cinci prevederi privesc direct acest proiect [C]:

• cercetătorii păstrează responsabilitatea și supravegherea generală a cercetării, oricare ar fi metoda, tehnica sau tehnologia folosită (principiul fundamental 5);
• beneficiarul trebuie informat când IA este folosită în compilarea datelor, în analiză, în raportare sau în interpretare, iar măsura supravegherii umane trebuie precizată (art. 7 lit. e);
• materialele de cercetare folosite de instrumentele IA rămân confidențiale, iar accesul la ele se limitează la un mediu securizat și controlat (art. 7 lit. f);
• cercetătorii previn identificarea indirectă a persoanelor, inclusiv atunci când folosesc tehnici avansate de analiză sau IA (art. 6 lit. c);
• la publicarea rezultatelor se precizează dacă IA a avut un rol semnificativ în eșantionare, analiză sau interpretare și în ce măsură a existat supraveghere umană (art. 9 lit. b).

Codul cere, de asemenea, ca cercetătorii să distingă clar constatările de interpretarea lor și de recomandări (art. 7 lit. d)² [C]. Convenția de marcaje a strategiei ([C], [E], [I], [D]) aplică această cerință la nivelul fiecărei afirmații de fond [I].

ESOMAR documentează și practica profesiei. Un studiu-pilot al asociației, din octombrie 2025, arată că folosirea IA în cercetare este deja larg răspândită: peste jumătate dintre respondenți integrează modele IA ale unor terți, utilizările principale sunt analiza textelor și a imaginilor, prelucrarea datelor și controlul calității, iar circa 60% au o politică internă privind IA³ [C]. Pentru cei care cumpără servicii de cercetare, ESOMAR a publicat în 2024 o listă de 20 de întrebări de adresat furnizorilor care folosesc IA, cu scopul de a asigura transparența și respectarea regulilor privind proprietatea intelectuală, viața privată și IA⁴ [C].

Principiile OCDE și lucrările OCDE despre agenții IA

Principiile OCDE privind IA, adoptate în 2019 și revizuite în mai 2024, sunt primul standard interguvernamental în domeniu, iar definițiile lor sunt folosite și de Uniunea Europeană⁵ [C]. Recomandarea cere actorilor IA să asigure capacitatea de intervenție și de supraveghere umană, transparența sistemelor și responsabilitatea pentru funcționarea lor⁶ [C].

Lucrarea OCDE din februarie 2026 despre agenții IA și IA agentică fixează terminologia folosită în secțiunea M.1. Ea arată că adoptarea agenților IA crește, deși maturitatea lor rămâne inegală în privința securității, a protecției datelor și a acurateței⁷ [C].

Raportul OCDE din 2025 despre folosirea IA în administrația publică, construit pe 200 de cazuri din 11 funcții ale guvernării, adaugă un argument relevant pentru o strategie publică: neadoptarea IA are și ea riscuri, între care eficiența pierdută și distanța tot mai mare față de capacitatea sectorului privat. Folosirea responsabilă se asigură prin reguli clare, responsabilitate, transparență și organisme de supraveghere⁸ [C].

Regulamentul european privind inteligența artificială

Regulamentul (UE) 2024/1689 se aplică etapizat. Două prevederi privesc direct proiectul⁹ [C]:

• de la 2 februarie 2025, organizațiile care folosesc sisteme de IA trebuie să asigure un nivel suficient de alfabetizare în domeniul IA al personalului care le operează (art. 4);
• de la 2 august 2026, textele generate sau modificate cu IA și publicate pentru a informa publicul în chestiuni de interes public trebuie declarate ca atare, cu excepția celor care au trecut printr-un proces de revizuire umană sau de control editorial și pentru care o persoană fizică sau juridică își asumă responsabilitatea editorială (art. 50 alin. 4).

Strategia este un text de interes public [I]. Textul ei a trecut printr-o revizuire umană integrală, iar responsabilitatea editorială este asumată de consorțiu (secțiunea M.9). Excepția de la obligația de declarare se aplică, dar echipa a ales să declare folosirea IA, în acord cu codul ESOMAR [I]. Folosirea IA în proiect nu intră în categoriile cu risc ridicat definite de regulament [I].

Practica marilor firme de consultanță

Firmele din grupul „Big Four” (Deloitte, EY, KPMG, PwC), marile firme de consultanță strategică și firmele din al doilea eșalon (Grant Thornton, RSM și altele) măsoară adoptarea agenților IA de către companii, iar unele dintre ele îi folosesc deja în propriile servicii. Tabelul 2 reunește cele mai recente date publicate de aceste firme.

Tabelul 2. Folosirea agenților IA, după studiile și inițiativele marilor firme de consultanță

Sursa: studiile și comunicatele firmelor, indicate în note [C].

Notă: studiile au eșantioane și definiții diferite, iar cele mai multe privesc organizații mari din Statele Unite. Ele indică o tendință generală, nu valori comparabile între ele.

Din aceste date rezultă trei constatări [I]:

• execuția cu agenți IA este o practică profesională curentă în audit, fiscalitate, consultanță și cercetare;
• adoptarea a luat-o înaintea guvernanței: studiile Deloitte, EY și Grant Thornton arată că regulile de control, supravegherea umană și trasabilitatea rămân punctul slab al organizațiilor care folosesc agenți IA;
• valoarea folosirii IA depinde de controlul execuției. Acesta este și criteriul după care trebuie judecată metoda strategiei (secțiunea M.9).