Consultarea stakeholderilor, Etapa I a proiectului, s-a desfășurat în iunie și iulie 2026 și a avut două componente. Prima este seria de 22 de interviuri individuale, cu 24 de subiecți, conduse de managerul de proiect după un ghid semistructurat comun, înregistrate audio și transcrise integral; interlocutorii au fost aleși pentru a acoperi perspectivele-cheie ale ofertei și ale ecosistemului destinației: hotelăria de lanț și cea independentă, din oraș și din Poiana Brașov, patrimoniul și muzeografia, sectorul cultural independent, marketingul și comunicarea, salvarea montană, administrarea forestieră, administrația publică locală, mediul corporativ internațional, ecoturismul și educația ecologică, dezvoltarea imobiliară, intermedierea turistică, gastronomia, expertiza juridică și politica locală și națională. A doua componentă este seria de 12 consultări de grup: 11 ateliere tematice, cu operatorii și comunitățile destinației (Poiana Brașov; cultura și patrimoniul, instituțiile; cultura, evenimentele și educația pentru turism, antreprenorii culturali; cazarea; alimentația publică și comerțul; turismul activ; apartamentele în regim hotelier; comunitatea locală a Centrului Istoric și a Șcheiului; mediul economic, cu Camera de Comerț și Industrie; comunitatea locală a celorlalte cartiere; mediul academic), și sesiunea de grup cu arhitecții și urbaniștii Ordinului Arhitecților din România, filiala Brașov. Un al doisprezecelea slot, dedicat turismului medical, de wellness și de înfrumusețare, a fost programat, dar nu a avut participanți, ceea ce este, în sine, o informație despre gradul de organizare al segmentului [C].
Nouă dintre consultările de grup au fost înregistrate audio, cu aproape nouăsprezece ore de înregistrare, și transcrise; pentru două dintre ele (mediul economic și comunitatea Șcheiului) sursa este documentul de idei întocmit de echipă; pentru trei consultări există și memoriul de observație al cercetătorului care a asistat la întreaga serie, citat în strategie ca observații de teren ale echipei de cercetare. Participanții la ateliere au completat, acolo unde formatul a permis, note scrise individuale, transcrise și ele.
Convenția de citare, aplicată în toate volumele strategiei, este următoarea: intervievații apar numai ca „Subiect N”, numerotați în ordinea seriei (interviul cu doi participanți dă doi subiecți), fără descriptor de rol; consultările de grup sunt citate ca „(atelierul NN)”, fără identificarea vorbitorului; intervențiile echipei de proiect sunt atribuite moderatorului. Niciun nume de persoană, de hotel, de restaurant sau de firmă privată locală nu apare în text. Citatele sunt reproduse verbatim, cu marcajul [D] al declarațiilor; pasajele clasificate ca sensibile în raportul integrat sunt redate ca tendință, fără citare.
Analiza s-a făcut în trei trepte. Prima: fișele analitice ale fiecărui interviu și ale fiecărui atelier, cu temele, pozițiile și citatele-cheie. A doua: analiza transversală, care a identificat cincisprezece teme recurente în interviuri și le-a confruntat cu atelierele. A treia: matricea consolidată a temelor, care codifică toate cele 34 de surse (22 de interviuri și 12 consultări de grup) pe 148 de teme separate pe valență, cu criteriul „discutat substanțial” și cu unitatea de numărare interviul, respectiv atelierul (nu vorbitorul). Separarea valenței este esențială: aceeași realitate, gastronomia sau centrul istoric, este lăudată de unii interlocutori și deplânsă de alții, iar o numărare fără valență ar fi amestecat lauda cu critica.