Pe această pagină
Extras de fundamentare pentru secțiunea 1.6 a Raportului final, „Ce s-a schimbat din 2018”
1. Sursa și statutul ei metodologic
Secțiunea 1.6 a Raportului final compară situația destinației din 2026 cu o bază documentată în jurul anului 2018. Această bază este cercetarea doctorală despre (re)construcția identitară a Brașovului și geografia simbolică a orașului, încheiată în 20201. Spre deosebire de celelalte surse anterioare consultării, cercetarea doctorală este o lucrare sociologică cu metodă descrisă și verificabilă, motiv pentru care Raportul final o folosește ca reper de comparație, cu statutul precizat aici.
Designul cercetării a combinat patru metode: analiza datelor secundare (statistică oficială, studii anterioare, documente de planificare), o anchetă sociologică în rândul locuitorilor Brașovului, interviuri în profunzime și compararea rezultatelor între metode. Ancheta a cuprins 591 de subiecți, dintre care 169 chestionați față în față, prin selecție aleatoare în teren, și 422 online; datele au fost ponderate după gen și vârstă, conform recensământului din 2011. Ponderarea nu a corectat structura educațională a eșantionului, în care persoanele cu studii superioare depășesc jumătate, iar lucrarea nu declară o marjă de eroare; rezultatele anchetei se citesc, de aceea, ca tendințe ale unei populații urbane educate, nu ca estimări de precizie cunoscută. Instrumentul a evaluat cartierele orașului pe nouă dimensiuni, cu note de la 1 la 10, a măsurat zonele preferate și cele evitate, satisfacția de a locui în Brașov și competitivitatea percepută a orașului și a inclus întrebări deschise despre asocierile cu Brașovul, ale căror rezultate apar în lucrare numai ca reprezentări grafice, fără cifre.
Interviurile în profunzime, 17 la număr, au fost realizate cu interlocutori din mediul politic și administrativ, din presă, din mediul universitar, din antreprenoriatul comercial, imobiliar și de ospitalitate, din marketing și din organizarea de evenimente, cu eșantionare teoretică și oprire la saturație; au fost codificate în 21 de noduri tematice. Ghidul a cuprins trei cuvinte despre oraș, reacția la imaginea online a Brașovului, simbolurile, recomandările pentru un străin, ce îi lipsește orașului și calitatea vieții. A patra componentă, analiza imaginii online, a interogat motorul de căutare pentru Brașov, București, Sibiu și Cluj și a clasificat primele rezultate.
Anul datelor este, pentru interviuri, 2018, explicit în transcrieri (relansarea unui festival „în acest an”, candidatura la titlul de Capitală a Tineretului 2019–2020 aflată în curs, referirea la anul centenar), cu desfășurarea la sfârșitul verii și toamna. Pentru anchetă, lucrarea nu indică anul colectării; indiciile interne o plasează înaintea ediției din 2018 a festivalului relansat, deci cel mai probabil în aceeași perioadă. Formularea prudentă adoptată de Raportul final este „cercetare de teren realizată în jurul anului 2018”. Numele interlocutorilor cercetării doctorale nu apar în strategie; aceștia sunt citați ca interlocutori ai cercetării doctorale.
2. Harta mentală a orașului în 2018
Toate cele patru analize ale cercetării au produs aceeași hartă mentală, pe care lucrarea o numește „foarte simplificată”: curat, turism, liniște, civilizație, istorie, distracție și, mai presus de toate, „centrul frumos”. Asocierile spontane ale locuitorilor (frumos, curat, istoric, liniștit) coincid aproape perfect cu cele dintr-un studiu de imagine din 2013 și cu analiza rezultatelor online, în care Brașovul are o singură direcție de imagine, „centrul frumos”, față de patru–șase cuvinte-cheie la celelalte orașe comparate. Imaginea online este descrisă ca „sortită hazardului”: din treizeci de rezultate analizate pentru Brașov, nouă provin din presă, șapte de la agenții de turism (jumătate advertoriale), cinci de la instituții, iar tonul este pozitiv în douăsprezece cazuri, neutru în paisprezece și negativ sau mixt în patru.
Simbolurile orașului, în interviurile cercetării, sunt Biserica Neagră (numită de toți cei doisprezece interlocutori care au răspuns explicit), Tâmpa, Piața și Casa Sfatului, coroana de pe Casa Sfatului, Prima Școală Românească și Poiana Brașov; în concluziile lucrării, Piața Sfatului, Biserica Neagră, Prima Școală Românească, Poiana și traseele montane. Harta limitată la centru arată, în lectura autoarei, „lipsa dezvoltării unor alternative”, care nu ar lua clienți centrului, ci ar îmbogăți harta mentală.
Constatarea identitară centrală a lucrării pornește de la candidaturile pierdute ale orașului: Brașovul s-a prezentat cu ceea ce are (pârtii, patinoare, experiența organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2013), în timp ce orașele câștigătoare și-au prezentat simbolurile. În formularea lucrării, „accentul a fost pus pe ceea ce are Brașovul, nu pe ceea ce este el”; Brașovul „a comunicat aproape exclusiv această caracteristică a «centrului frumos»”, iar un interlocutor rezuma: „ne bucurăm de ce am moștenit, dar nu am creat valoare adăugată”. Elementele identitare documentate sunt târgul (zece nume ale orașului, date de etniile care se intersectau aici datorită calității de târg a localității), moștenirea săsească în retragere demografică (sub 1% din populație; „s-a pierdut puternic amprenta săsească sau cea maghiară”) și muntele, pe ale cărui resurse naturale și pe moștenirea medievală s-a dezvoltat orașul. Libertatea nu apare ca element identitar; cel mai apropiat este „oraș protestatar”, cu 15 noiembrie 1987. Poziția de graniță nu apare.
3. Problemele documentate în jurul anului 2018
Tabelul 18. Problemele destinației documentate de cercetarea doctorală, în jurul anului 2018
| Problema | Ce documentează cercetarea |
|---|---|
| Traficul și parcarea în centru | Centrul Vechi are nota 6,45 la parcări și 6,21 la zgomot, penultimul loc din zece cartiere; centrul este „blocat” dimineața; traficul s-a agravat „în mod acut” de la sfârșitul anului 2016; un interlocutor s-a mutat din centru după ce „făceam 5 ture de străzi să îmi găsesc un loc de parcare pe care îl aveam plătit” |
| Ordinea vizuală a centrului | umbrelele de terasă din Centrul Istoric purtau, din 2009, sloganurile unor mărci de bere, în culori contrare celor cerute de hotărârea Consiliului Local din același an; magazine de ocazie și de reparații pe strada Republicii; fațade degradate, pe care „scrie «cade țigla» de ani de zile”; terase care invadează trotuarele; cuvântul „kitsch” nu apare |
| Depopularea centrului | formularea nu apare, dar datele o arată: în Centrul Vechi, între 2002 și 2011, copiii de 0–14 ani scad de la 1.219 la 793, iar vârstnicii de la 2.978 la 2.058; indicele de îmbătrânire, 259,52, este cel mai mare din oraș; plecări din cauza aglomerației și a parcării; case vechi pe care vârstnicii nu le mai pot întreține |
| Viața de seară | „dincolo de ora 9 seara e mort”; „terasele se închideau la ora 10”; viața de noapte „nu e atât de efervescentă”, în cuvintele administrației; contraexemplul unui antreprenor de ospitalitate, pentru care centrul oferă „distracții până dimineața” |
| Evenimentele proprii puțin cunoscute | „nu există o strategie de comunicare a evenimentelor”, nici publică, nici privată; evenimente sporadice, „liniștite”, cu „grad scăzut de memorabilitate”; niciun eveniment în imaginea online; festivalul istoric al orașului pe locul al șaptelea între elementele definitorii, deși nu se mai organiza; festivalurile locale noi, necunoscute |
| Poiana Brașov | destinație separată, cu lipsă de personal din cauza distanței și a transportului; zăpadă „o lună jumătate pe an”, cozi în weekend; „primăvara, vara, toamna ce facem cu munții ăștia?”; o parcare costisitoare în care „mașina mea nu intră”; „nu văd nimic de sporturi”; străinii asociază Brașovul cu Poiana |
| Tâmpa | simbol al orașului („orașul de sub Tâmpa”); aria protejată inclusă de Primărie în calculul spațiului verde pe locuitor, deși legea nu o permite; promenada fără oferte: „pe Sub Tâmpa nu ai ce să faci, te plimbi ca un pensionar” |
| Urșii | două mențiuni, niciuna ca problemă |
| Guvernanța și candidaturile pierdute | trei candidaturi pierdute între 2015 și 2018 (Jocurile Olimpice de Tineret 2020, Capitala Europeană a Culturii 2021, Capitala Tineretului 2019–2020), explicate prin lipsa unui „capital simbolic consolidat” și prin „slaba colaborare dintre autorități și societatea civilă”; dosarul cultural construit pe un concept nedezbătut public, cu cele 1.343 de voturi ale cetățenilor ignorate; administrație „lipsită de viziune”, fără dialog cu organizațiile civice |
| Lipsa datelor | fără date oficiale pentru 2017–2018 în momentul redactării; populația probabil supraestimată cu circa 40.000 de locuitori; nicio statistică privind originea locuitorilor; lucrarea nu folosește statistici turistice oficiale |
| Gastronomia | specific culinar „ciudat, amestecat”; puține localuri „în care să mănânci bine”; asociația restauratorilor abia constituită, cu șapte membri și cu ambiția de a ajunge la patruzeci |
| Transportul public | „un dezastru”; troleibuzele reduse de la 45 la 25 între 2011 și 2017; autobuze pline; versiunea oficială: „funcțional” |
| Presiunea turistică | „nu mă mai duc prea des în centru tocmai pentru că este plin de turiști”; „brașovenii au început să fie ușor deranjați de numărul turiștilor”; „eu, brașovean, nu mai am loc în cârciuma mea preferată”; sejurul de „maxim 3 zile” |
| Alte probleme | spațiu verde de 5 mp pe locuitor, sub 1 mp în parcuri; calitatea aerului; informarea turistică slabă; costuri ale vieții ridicate la chirii |
Sursa: cercetarea doctorală despre geografia simbolică a Brașovului (2020); citatele sunt ale interlocutorilor cercetării, ale autoarei sau ale presei citate de lucrare. [C]/[D]
Lucrarea documentează și schimbările în bine percepute în deceniul anterior: orașul transformat „în bine într-un timp scurt”, cu traficul fluidizat prin sensuri giratorii, restaurarea centrului începută „în ultimii ani”, fațade reabilitate „respectând gama de culori impusă”, dispariția zonelor rău famate, aplicația de informare turistică a județului, mutarea festivalului de toamnă din centru în Bartolomeu, reconversia platformei industriale Tractorul. S-au agravat, în aceeași lectură, traficul, calitatea aerului și presiunea turistică.
4. Cifrele anchetei în rândul locuitorilor
Tabelul 19. Evaluarea cartierelor de către locuitori, note medii de la 1 la 10
| Dimensiune | Centrul Vechi | Locul Centrului Vechi (din 10) | Cel mai bine evaluat cartier | Cel mai slab evaluat cartier |
|---|---|---|---|---|
| Locație | 7,47 | 4 | Gării–Victoriei–Griviței 7,75 | Bartolomeu 5,53 |
| Siguranță | 7,09 | 5 | Răcădău 7,37 | Bartolomeu 5,40 |
| Acces la facilități | 7,26 | 6 | Gării–Victoriei–Griviței 7,77 | Bartolomeu 5,83 |
| Spații verzi | 6,81 | 7–8 | Dârste–Noua 7,74 | Bartolomeu 5,90 |
| Locuri de joacă | 6,52 | 9 | Dârste–Noua 7,59 | Bartolomeu 5,99 |
| Curățenie | 7,18 | 4 | Răcădău 7,45 | Bartolomeu 5,91 |
| Parcări | 6,45 | 9 | Dârste–Noua 7,23 | Bartolomeu 6,11 |
| Zgomot | 6,21 | 9 | Răcădău 7,35 | Bartolomeu 5,92 |
| Vecini | 6,54 | 9 | Răcădău 7,37 | Bartolomeu 5,82 |
Sursa: ancheta cercetării doctorale, date ponderate după gen și vârstă; Șcheiul figurează în chestionar, dar lipsește din tabelul publicat. [C]
La întrebarea unde s-ar muta, locuitorii au ales Răcădăul (40,6%), Centrul Vechi (27,6%), Șcheiul (21,5%) și zona Gării–Victoriei–Griviței (19,6%), iar Poiana Brașov a fost aleasă de 11,8%; cartierele evitate sunt Bartolomeu (56,4%), Craiter–Triaj (42,8%), Dârste–Noua (25,7%) și Tractorul (23,0%). Satisfacția de a locui în Brașov este ridicată, cu media 8,72 și cu nota maximă dată de 45,8% dintre respondenți, dar lucrarea observă că notele date cartierelor nu depășesc 7,77, ceea ce „indică mai degrabă o nemulțumire generală față de oraș”. Întrebați pe ce loc se află Brașovul între orașele României, 21,3% îl pun pe primul loc și tot 21,3% pe locurile 2–3, iar aproape 41% pe locurile 6–10; orașele plasate înaintea Brașovului sunt Cluj (48,0%), București (15,9%), Sibiu (10,1%), Oradea (7,3%) și Timișoara (6,6%). Indicele de îmbătrânire al orașului a crescut de la 86,20 în 2002 la 133,55 în 2011, cu estimarea apropiată de 150 pentru 2019.
5. Concluziile cercetării relevante pentru strategie
Lucrarea conchide că „nu există niciun plan coerent de comunicare a Brașovului”, nici al autorităților, nici al vreunei structuri asociative, singurele mesaje coerente aparținând, la data cercetării, unor mărci comerciale; că viața culturală este „nesatisfăcătoare și sub potențial”; că Brașovul are nevoie de „o viziune și strategie de dezvoltare clară, asumate de toți stakeholderii orașului”, cu o zonă metropolitană pe o rază de 50 km și cu transport eficient. Întrebările pe care le lasă strategiei sunt două: care este „patrimoniul demn de remarcat” și „cui se adresează Brașovul?”. Propunerile punctuale ale interlocutorilor din 2018, o sală mare de evenimente, un centru de informare turistică, signalistica din gară, o parcare de transfer cu transport spre centru, alveole pentru autocare, trasee de bicicletă în Poiana, se regăsesc, opt ani mai târziu, în măsurile strategiei, ceea ce arată atât persistența problemelor, cât și ritmul lent al rezolvării lor.
Pentru comparația din secțiunea 1.6 a Raportului final, lucrarea are trei limite, consemnate explicit: nu folosește statistici turistice oficiale, deci nu permite o comparație de volum; ancheta este nedatată și nereprezentativă educațional; iar interviurile acoperă elitele orașului, nu locuitorii obișnuiți. Comparația se face, de aceea, pe probleme și pe percepții, nu pe cifre de trafic turistic.
Note
- Aldea, L. (Oprica) (2020), „(re)Construcția identitară a Brașovului. Geografia simbolică a orașului”, teză de doctorat în sociologie, SNSPA; articolul autoarei despre geografia simbolică a Brașovului în mediul online: https://doi.org/10.31926/but.ssl.2020.13.62.2.10 (se deschide într-un tab nou) ↩