II.5.2. Aviația ușoară și de agrement ca direcție de dezvoltare a destinației

Cercetare documentară și analiză strategică, 2 octombrie 2026: infrastructura, tarifele, patrimoniul aeronautic, piața, reperele europene și scenariile de creștere

0. Notă metodologică

0.1. Structura cercetării

Cercetarea a fost organizată în opt iterații succesive, fiecare construită pe rezultatele celei anterioare:

Tabelul 6. Iterațiile cercetării documentare

0.2. Convenții de marcare a datelor

• [C] - dată confirmată din sursă oficială sau primară (AIP, act normativ, grilă tarifară publicată de operator, comunicat oficial al organizatorului);
• [S] - dată din sursă secundară credibilă (presă, publicații de specialitate, enciclopedii);
• [I] - dată indicativă (relatări ale piloților pe platforme colaborative, prețuri raportate punctual); se folosește numai pentru ordinul de mărime;
• [A] - calcul sau interpretare analitică proprie, cu ipotezele explicitate.

0.3. Limite

Tarifele de handling pentru aviația generală la Aeroportul Brașov-Ghimbav nu sunt publicate; tarifele aerodromurilor private nu sunt publice; mai multe grile tarifare occidentale sunt disponibile doar în ediții anterioare anului 2026. Toate aceste lacune sunt marcate explicit și reluate în Anexa B (verificări rămase). Sursele sunt numerotate între paranteze drepte și listate în Anexa A.

1. Rezumat executiv

Infrastructura există; lipsește sistemul. Aria metropolitană Brașov dispune de un aeroport internațional nou (Brașov-Ghimbav, LRBV), de două aerodromuri de stat administrate de Aeroclubul României (Ghimbav și Sânpetru) și de patru aerodromuri private (trei în zona Prejmer și unul la Tohanu Nou/Zărnești, „Piatra Craiului”). Puține orașe europene de dimensiunea Brașovului au o asemenea densitate de suprafețe de zbor pe o rază de 25 km. Ceea ce lipsește este integrarea lor într-o ofertă coerentă, vizibilă și ușor de folosit de un pilot străin.

Ipoteza tarifelor ridicate trebuie nuanțată. Grila de tarife publicată în AIP pentru LRBV este, pentru o aeronavă sub 2 tone, la nivelul inferior al intervalului european: de ordinul a 10–30 € pe escală (fără handling), comparabil cu Frankfurt-Egelsbach sau Paris-Toussus și mult sub Lugano sau Cannes. Dacă factura reală a unui pilot este semnificativ mai mare, diferența provine din elemente care nu sunt publicate: handlingul, eventualele tarife de navigație aeriană terminală, serviciile în afara programului, TVA. Ipoteza poate fi validată doar printr-o cerere de ofertă scrisă către aeroport și handler (Anexa B). La aerodromurile Aeroclubului României, Ordinul MT 266/2025 publică tarif de aterizare doar pentru aeronave peste 2.000 kg, ceea ce face escala unei aeronave ultraușoare sau ușoare foarte ieftină - problema acolo nu este prețul, ci serviciile (combustibil, program, informare în limba engleză, transfer spre oraș).

Capitalul istoric este excepțional. Brașovul este orașul în care s-a născut industria aeronautică românească (IAR, 1925), în care s-a produs IAR-80, în care Iosif Șilimon a proiectat planoarele IS-28/IS-29 exportate pe mai multe continente, în care se produc elicoptere de la 1974 și în care funcționează astăzi Airbus Helicopters Romania și Airbus Aerostructures. La Sânpetru a funcționat, din 1937, prima școală de instructori planoriști din România. Anul 2027 marchează centenarul începerii producției de avioane la Brașov - un reper aflat chiar la începutul orizontului strategiei.

Ca volum, segmentul este marginal; ca valoare, nu. Modelarea pe scenarii (capitolul 8) arată că pilotii vizitatori, zborurile panoramice, turismul de formare aeronautică și evenimentele pot genera, împreună, între aproximativ 1 și 5 milioane € anual - sub 0,5% din înnoptările județului. Argumentul strategic nu este volumul, ci profilul: vizitatori cu venituri ridicate, sejururi motivate, produse de extrasezon (zborul în unde orografice, octombrie–decembrie) și un atribut de imagine distinctiv. Direcția este coerentă cu teza centrală a strategiei - trecerea de la volum la valoare.

Recomandarea centrală: nu un „aeroport mare” pentru aviația ușoară, ci un sistem metropolitan de aerodromuri cu roluri distincte - LRBV ca poartă IFR și pentru aviația de afaceri, aerodromul Ghimbav ca city airfield propriu-zis, Sânpetru ca centru al zborului fără motor și al patrimoniului, aerodromurile private ca furnizori de experiențe - susținut de un pachet tarifar transparent pentru aeronavele sub 2 tone, de un calendar de evenimente și de un discurs de patrimoniu aeronautic. Șapte elemente de decizie sunt formulate în capitolul 9.

2. Iterația I1 - Inventarul infrastructurii aeronautice din aria metropolitană

2.1. Identificarea celor șase aerodromuri și a aeroportului

Lista de mai jos reconciliază datele Aeroclubului României, ale bazei OurAirports și ale operatorilor privați. În baza OurAirports, cele șase suprafețe de zbor active din proximitatea Brașovului sunt: Ghimbav Aerodrome, Sânpetru-Brașov Aerodrome, Prejmer Corona 3 Aerodrome, Florin Aerodrome (Prejmer), Prejmer Aerodrome și Piatra Craiului (Zărnești) Aerodrome; aceeași listă mai conține un „Brașov City Airfield” marcat ca închis (fostul aerodrom urban, utilizat inclusiv în al Doilea Război Mondial) și patru heliporturi (Cobrex, IAR/Airbus Helicopters, Mir Aero, Telecabina) [3]. Configurația corespunde formulei „două de stat, patru private”.

Tabelul 7. Aerodromurile și terenurile de zbor din județul Brașov și din vecinătate

Notă de verificare. Identificarea aerodromului privat de la Prejmer cu înregistrarea „Prejmer Aerodrome” din OurAirports este probabilă (coordonatele ARP publicate de operator sunt 45°41'51"N / 25°46'50"E [5]), dar trebuie confirmată, la fel ca natura și starea operațională a celor două aerodromuri private „Corona 3” și „Florin”. De asemenea, sursele menționează că Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” operează un aerodrom la Ghimbav [14]; relația acestuia cu terenul Aeroclubului trebuie clarificată.

2.2. Constatări

Proximitatea este un avantaj rar. Patru dintre suprafețele de zbor se află la 7–11 km de centrul orașului, iar terenul Ghimbav este adiacent aeroportului internațional [3]. [A] Aceasta permite separarea funcțională a traficului: aviația ușoară nu trebuie să concureze pentru pozițiile de staționare ale LRBV, care sunt deja o constrângere - aeroportul a ajuns la un milion de pasageri în trei ani, iar infrastructura de staționare nu a ținut pasul [11].

Serviciile de bază sunt slab documentate. Fișele oficiale ale aerodromurilor Aeroclubului nu menționează combustibil sau ulei, iar restaurantul și cazarea se află la 1,5–5 km [1][2]. Problema alimentării aeronavelor ușoare a fost semnalată în presă încă din 2011 ca obstacol structural al aviației de agrement românești [26].

Spațiul aerian este integrat în zona LRBV. [A] Orice creștere a traficului VFR la Ghimbav, Sânpetru și Prejmer trebuie coordonată cu ROMATSA, întrucât aeroportul funcționează cu turn la distanță; ROMATSA și-a declarat în 2023 disponibilitatea de a extinde programul la 16 ore, cu condiția modificării certificatului de aerodrom [54].

3. Iterația I2 - Tarife și servicii la Brașov

3.1. Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav (LRBV)

Grila publicată în AIP România (AMDT 06/23), republicată pe site-ul aeroportului, este următoarea [6] [C]:

Tabelul 8. Grila tarifară a Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav (AIP România)

Handling. Baza Acukwik indică handlingul ca neobligatoriu la LRBV și listează un furnizor de handling [10]; în 2023, presa menționa un agent de handling la sol. Grila de handling pentru aviația generală nu este publică. Aceasta este principala lacună de informare.

Navigația aeriană terminală. O prezentare ROMATSA din august 2024 indică, în tabelul tarifelor terminale, categoria „MTOW < 2 tone” ca exceptată de la o anumită dată, alături de variante cu sume forfetare (25 €, respectiv 14 € pentru zborurile VFR) [9]. Statutul actual al acestei scutiri trebuie verificat în AIP GEN 4.2. Dacă scutirea nu se aplică, ea poate explica o parte din diferența percepută de piloți.

Pârghie de reglementare existentă. Ordinul nr. 744/2011 permite administratorului unui aeroport să aplice tarife diferențiate pentru același serviciu pe baza unor criterii publicate în AIP, printre care se numără explicit operarea cu aeronave sub 2 tone [8] [C]. CJ Brașov poate, așadar, introduce un pachet tarifar dedicat aviației ușoare fără modificări legislative.

3.2. Calcul-model pentru LRBV [A]

Regula de rotunjire a tonajului nu este precizată în extrasul AIP; se prezintă un interval (tonaj real – tonaj rotunjit la tona superioară). TVA de 21% se aplică persoanelor fizice și operatorilor fără drept de deducere.

Tabelul 9. Estimarea taxelor de aeroport pentru avioane ușoare, fără TVA și cu TVA 21%

La aceste valori se adaugă handlingul (nepublicat) și, eventual, tariful terminal ROMATSA.

3.3. Aerodromurile Aeroclubului României (Ghimbav, Sânpetru)

Tarifele sunt stabilite prin Ordinul MT nr. 266/2025 (în vigoare din 24 martie 2025) [7] [C]:

Tabelul 10. Tarifele serviciilor de navigație aeriană (Ordinul MT nr. 266/2025)

[A] Grila nu prevede tarif de aterizare pentru aeronave sub 2.000 kg. Dacă interpretarea se confirmă, o escală de zi a unei aeronave ușoare la Sânpetru sau Ghimbav costă de ordinul a 10–15 € (documentul de aprobare plus, eventual, parcarea), ceea ce este foarte competitiv. Observație de formă: magazinul online al Aeroclubului afișează încă prețurile „+ TVA 19%” [7], deși cota standard este 21% din 1 august 2025.

3.4. Aerodromurile private

Tarifele de aterizare pentru aeronavele vizitatoare nu sunt publicate. Ofertele publice vizează formarea și zborurile de agrement: cursul ULM la aerodromul privat de la Prejmer este afișat la 5.200 € (minimum 40 de ore, Evektor SportStar) [5], în timp ce o pagină mai veche a aceluiași operator indică 6.500 € pentru ULM și 11.000 € pentru PPL [5] - diferență de actualizare care trebuie clarificată. Zborurile panoramice de 20–60 de minute peste Poiana Brașov, Bran și Râșnov se operează de la Prejmer [52].

3.5. Concluzia iterației

[A] La nivelul tarifelor publicate, Brașovul nu este scump. Barierele reale sunt: (1) opacitatea costurilor nepublicate (handling, navigație terminală); (2) lipsa informației unificate, în limba engleză, pentru un pilot străin; (3) serviciile incomplete - combustibil, program, transfer în oraș. Aceasta schimbă natura intervenției: nu o reducere generală de tarife, ci transparență, pachet all-inclusive pentru aeronave sub 2 tone și servicii.

4. Iterația I3 - Istoria și relevanța aeronauticii la Brașov

4.1. Cronologie

Tabelul 11. Cronologia patrimoniului aeronautic brașovean

Sinteza AGIR estimează că, sub coordonarea industriei de la Ghimbav, au fost realizate peste 835 de planoare, motoplanoare și avioane, dintre care aproximativ 600 de planoare livrate în România și 100 în SUA [19] [S].

4.2. Relevanța pentru turism [A]

Brașovul are o linie industrială aeronautică neîntreruptă de un secol - avioane, motoare, planoare, elicoptere, aerostructuri pentru Airbus. Spre deosebire de alte destinații care își construiesc un discurs aeronautic pornind de la un muzeu, Brașovul are simultan patrimoniu, industrie activă, formare (Academia Forțelor Aeriene) și infrastructură de zbor. Tradiția planorismului de la Sânpetru are și o componentă meteorologică unică: zborul în unde orografice (curentul de undă lungă), practicat anual octombrie–decembrie în zona Bucegi–Piatra Craiului [1][23].

Reper calendaristic: 2027 - centenarul începerii producției de avioane la Brașov (după [15], de verificat cu o sursă arhivistică). Alte repere în orizontul strategiei: 2029–2031 - 90 de ani de la IAR-80; 2037 (dincolo de orizont) - centenarul școlii de la Sânpetru.

5. Iterația I4 - Piloți, flote și fenomenul zborului de agrement

5.1. Europa: date disponibile și limitele lor

Statistica europeană a aviației generale este fragmentată, pentru că aeronavele ultraușoare și cele de construcție amatoare sunt reglementate național. Studiul DG MOVE din 2015 a identificat 185.123 de licențe de pilot emise pentru 2014 la nivel european, precizând că numărul de piloți nu se poate deduce din numărul de licențe (un pilot poate deține mai multe); pe eșantionul analizat s-au raportat 1.336.624 de ore de zbor și 929.117 zboruri [31] [C].

Franța (cea mai mare piață ULM a Europei):

• la 31.12.2024, conform DSAC: 21.577 licențe PPL(A) valabile, 4.081 LAPL(A), 935 PPL(H) [27] [S, citând DSAC];
• FFPLUM, 2024: 11.796 licențe multiaxe, 2.907 paramotor, 2.123 pendular, 1.346 autogir, 307 elicopter ULM [27]; 16.140 de membri ai federației [28];
• flota ULM înregistrată: 14.754 de aparate la finele anului 2014 [29].

Germania: 4.645 de ultraușoare cu trei axe în 2024 (în scădere ușoară față de 4.674 în 2023) și 531 de autogire [30] [S, statistică parțială].

Statele Unite (reper de scară): aproximativ 220.000 de aeronave civile înregistrate, peste 90% din aviația generală, și 609.000 de piloți certificați [32] [S].

5.2. România

Conform datelor furnizate de Aeroclubul României, în România erau înregistrate 347 de aeronave ultraușoare, dintre care 173 înmatriculate în 2019–2022, și 1.203 piloți de aeronave ultraușoare [25] [S]. Numărul cursanților s-a dublat în trei ani, potrivit aceleiași surse.

[A] Densitate comparativă (aproximativă): Franța - circa 0,24 membri FFPLUM la 1.000 de locuitori (16.140 / ~68,6 mil.); România - circa 0,06 piloți ULM la 1.000 de locuitori (1.203 / ~19 mil.). Decalajul este de ordinul 1:4, iar pentru piloții de avion (PPL/LAPL) probabil mai mare. Piața internă este mică, dar în creștere; piața-țintă pentru Brașov este regională - Ungaria, Austria, Germania, Cehia, Polonia, Slovacia.

5.3. Fenomenul agrementului aerian în Occident [A, pe baza surselor citate]

Trei trăsături sunt relevante pentru Brașov:

1. Aerodromul ca destinație de zi. Escala la un aerodrom cu restaurant, la o oră–două de zbor, este o practică curentă; Frankfurt-Egelsbach, aerodrom exclusiv VFR, depășește 80.000 de mișcări pe an [34] [S]. În România, același model apare deja: un operator de la Prejmer comercializează un produs „Fly & Dine” cu aterizare la Ghindari, lângă Sovata [52].
2. Comunitatea se mobilizează prin evenimente. La AERO Friedrichshafen 2025 fuseseră anunțate aproximativ 1.000 de aterizări ale vizitatorilor cu aeronave proprii [46], iar peste 53% dintre vizitatori dețin licență de pilot [46].
3. Formarea devine produs turistic. Diferențele de cost între țări generează „turism de formare”: un curs ULM în România costă în jur de 5.200–5.520 € [5][7].

6. Iterația I5 - Benchmark: șase aerodromuri urbane europene versus Brașov

6.1. Selecția

Criterii: proximitate de un oraș cu atracție turistică majoră, deschidere pentru aviația ușoară, disponibilitatea datelor tarifare. Au fost selectate: Budapesta-Budaörs, Frankfurt-Egelsbach, Paris-Toussus (Paris-Saclay-Versailles), Cannes-Mandelieu, Veneția-Lido și Lugano. Viena-Vöslau a fost luată în calcul, dar grila sa tarifară nu a putut fi identificată.

6.2. Tabel comparativ

Tabelul 12. Comparația aerodromurilor din zonă pentru aviația ușoară

6.3. Interpretare [A]

1. Pe grilele publicate, Brașovul se situează în banda inferioară–medie. Egelsbach și Toussus formează banda de referință „bună practică” (12–25 € pe aterizare); Cannes și Lido se situează la 45–55 € pentru o escală cu o noapte; Lugano ilustrează plafonul ridicat (~170 CHF).
2. Diferența reală dintre Brașov și Occident nu este prețul aterizării, ci predictibilitatea. Un pilot german poate calcula exact costul unei escale la Egelsbach sau Toussus de pe site-ul operatorului; pentru LRBV, componenta de handling nu poate fi estimată înainte de zbor.
3. Ce oferă aerodromurile occidentale în plus: combustibil disponibil, informație în limba engleză, PPR online, restaurant pe aerodrom sau în imediata apropiere, transport rapid spre oraș (Lugano: gara la 10 minute de mers pe jos [39]; Lido: transport pe apă spre San Marco [37]).
4. Ipoteza „taxe semnificativ mai mari la Brașov” rămâne de validat cu facturi reale. Recomandare: o cerere de ofertă formală pentru trei profiluri standard (ULM 600 kg; avion 4 locuri 1.150 kg; bimotor 2.000 kg), adresată LRBV, handlerului și ROMATSA, documentată pentru dosarul strategiei.

7. Iterația I6 - Zece evenimente aeronautice de referință (Ungaria → vest și nord-vest)

7.1. Tabel sinoptic

Tabelul 13. Evenimentele aeronautice europene de referință

Notă: AIR14 de la Payerne (Elveția) a atras aproximativ 400.000 de vizitatori în 2014, dar are o periodicitate de circa zece ani [56].

7.2. Tipologie și lecții pentru Brașov [A]

Evenimentele se împart în trei familii, cu relevanță diferită:

• Târguri industriale B2B (Paris, Farnborough, ILA) - nereplicabile la Brașov, dar utile pentru promovarea clusterului Ghimbav prin participare;
• Mitinguri aeriene militare de masă (AIRPOWER, NATO Days, RIAT, BAF Days, Kecskemét) - dependente de forțele aeriene naționale; ordinul de mărime al beneficiului regional, la AIRPOWER, este de circa 33–40 € valoare adăugată pe vizitator (9 mil. € / 275.000 în 2022; peste 10 mil. € / peste 250.000 în 2024) [41];
• Evenimente ale comunității aviației generale (AERO, La Ferté-Alais) - acestea sunt modelul potrivit pentru Brașov: atrag piloți care vin cu propriile aeronave, rămân peste noapte și revin.

8. Iterația I7 - Capacitatea de creștere a turismului: analiză pe scenarii

8.1. Contextul destinației

În 2025, județul Brașov a înregistrat circa 1,38 milioane de sosiri și 2,618 milioane de înnoptări, al treilea județ al țării după București și Constanța [50] [S, citând INS]; durata medie rezultată este de aproximativ 1,9 nopți [A]. În mai 2025, indicele de utilizare netă a capacității de cazare în județ a fost de 22,7% [51] [C] - există, deci, capacitate disponibilă în afara vârfurilor.

8.2. Ipoteze comune [A]

• persoane la bordul unei aeronave vizitatoare: în medie 2,0;
• durata sejurului: 1,8 nopți (aliniat mediei județene);
• cheltuiala zilnică pe persoană (cazare, masă, transport local, activități): 150 €;
• scenariile descriu un orizont de maturitate (2031–2034), nu primul an.

8.3. Segmente și scenarii [A]

Tabelul 14. Segmentele pieței și scenariile de creștere

8.4. Interpretare [A]

1. Segmentul nu schimbă volumele destinației. Chiar în scenariul ambițios, contribuția directă rămâne sub 0,5% din înnoptări.
2. Schimbă profilul și valoarea. Pilotul vizitator și pasagerii săi au venituri peste medie, motivație specifică și tendință de revenire; segmentul răspunde direct tezei „volum fără valoare”.
3. Produce extrasezon. Zborul în unde orografice (octombrie–decembrie) și formarea aeronautică pot umple luni slabe.
4. Produce imagine. Un atribut „Brașov - oraș al aviației” diferențiază destinația față de Sibiu și alte orașe transilvănene, fără a concura cu identitatea istorică existentă, ci completând-o (libertatea, muntele, zborul).
5. Factorul favorabil recent: aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 [50] [S] simplifică zborurile de agrement din statele membre învecinate - regulile operaționale pentru zborurile din afara spațiului Schengen (de exemplu, din Republica Moldova) trebuie verificate separat.

8.5. Constrângeri și riscuri

Tabelul 15. Constrângerile și riscurile direcției de produs

9. Iterația I8 - Strategie: „sistemul metropolitan de aerodromuri Brașov”

9.1. Principiu

Nu un aeroport mare pentru aviația ușoară, ci un sistem de noduri cu roluri complementare, legate printr-o singură interfață de informare și rezervare:

Tabelul 16. Nodurile sistemului de aviație ușoară propus și rolurile lor

[A] Nodul D are o sinergie naturală cu patrimoniul UNESCO de la Prejmer (biserica fortificată), cu Bran și cu Piatra Craiului.

9.2. Elemente de decizie

ELEMENT DE DECIZIE 1 - Transparență tarifară și pachet „sub 2 tone” la LRBV

Evidențe: grila AIP este competitivă [6]; handlingul nu este publicat; Ordinul 744/2011 permite tarife diferențiate pentru aeronave sub 2 tone [8].

Decizie propusă: CJ Brașov publică un tarif all-inclusive pentru aeronave sub 2 tone (aterizare, staționare de zi, handling minimal), țintind banda Egelsbach–Toussus (circa 20–30 € pentru o escală de zi a unui avion de 4 locuri), cu publicare în AIP și pe o pagină în limba engleză.

ELEMENT DE DECIZIE 2 - Ghimbav ca city airfield

Evidențe: pistă de 1.000 m, adiacentă LRBV [2][3]; lipsă de combustibil și servicii [2].

Decizie propusă: protocol CJ Brașov – Aeroclubul României – OMD pentru servicii de escală (combustibil, parcare pentru vizitatori, punct de informare, transfer spre oraș).

ELEMENT DE DECIZIE 3 - Sânpetru ca centru al zborului fără motor și al patrimoniului

Evidențe: prima școală de instructori planoriști din România (1937), zborul în unde orografice, proiectul unui hangar nou de peste 1.200 m² [23].

Decizie propusă: produs de extrasezon „tabere de zbor în undă” (octombrie–decembrie), deschis piloților străini, și un punct de interpretare a istoriei planorismului românesc.

ELEMENT DE DECIZIE 4 - Linia de produs „experiențe aeriene” în distribuția OMD

Evidențe: oferte existente la Prejmer (20–60 de minute; „Fly & Dine”) [52].

Decizie propusă: integrarea operatorilor autorizați în platforma de rezervare a destinației, pe baza unor criterii publice (autorizare AACR, asigurare, standarde de informare a clientului).

ELEMENT DE DECIZIE 5 - Calendarul de evenimente

Evidențe: precedentul „Brașov Fly-In 2013” [24]; modelul AERO și La Ferté-Alais [46][47].

Decizie propusă: (a) relansarea unui fly-in anual la Ghimbav sau Sânpetru, cu concurs ULM de precizie a aterizării și zboruri de inițiere; (b) un festival aeronautic bienal de scară regională, cu prima ediție ancorată în 2027 - centenarul producției de avioane la Brașov.

ELEMENT DE DECIZIE 6 - Traseul patrimoniului aeronautic

Evidențe: IAR (1925), IAR-80, planoarele Șilimon, elicopterele Puma, Airbus Helicopters Romania, Airbus Aerostructures [15][18][20][21][22]; aeronava IAR-824 YR-ISG expusă la Brașov [18].

Decizie propusă: un traseu tematic urban și metropolitan, cu parteneri industriali; vizitele în fabrici depind exclusiv de acordul companiilor și de regimul lor de securitate.

ELEMENT DE DECIZIE 7 - Guvernanță și date

Decizie propusă: grup de lucru OMD – CJ Brașov – Aeroclubul României – operatori privați – ROMATSA/AACR; indicatori: mișcări ale aeronavelor vizitatoare (cu ponderea celor înmatriculate în străinătate), înnoptări asociate, cheltuiala medie (anchetă la sosire), participanți la evenimente.

9.3. Etapizare 2027–2034 [A]

Tabelul 17. Etapizarea 2027–2034

Anexa A - Surse

[1] Aeroclubul României - Aerodrom Sânpetru: https://aeroclubulromaniei.ro/page/aerodrom-sanpetru (se deschide într-un tab nou) ; Zile și Nopți - Aerodromul Sânpetru: https://zilesinopti.ro/locuri/aerodromul-sanpetru/ (se deschide într-un tab nou)

[2] Aeroclubul României - Teren de zbor Ghimbav: https://aeroclubulromaniei.ro/page/teren-de-zbor-ghimbav (se deschide într-un tab nou)

[3] OurAirports - Airports near Brașov City Airfield: https://ourairports.com/airports/RO-0119/closest.html (se deschide într-un tab nou)

[4] FlyRomania - Prejmer: http://flyromania.net/aerodroame/prejmer-kronfly/ (se deschide într-un tab nou)

[5] Operatorul aerodromului privat de la Prejmer - aerodromul: https://kronfly.club/aerodrom-aeroclub-scoala-zbor (se deschide într-un tab nou) ; Școala ULM: https://kronfly.club/scoala-de-zbor-ulm (se deschide într-un tab nou) ; pagina „Despre”: https://kronfly.ro/about/ (se deschide într-un tab nou)

[6] AIP România GEN 4.1-21, LRBV (AMDT 06/23): https://brasovairport.ro/wp-content/uploads/2024/01/tarife-aeroportuare-LRBV.pdf (se deschide într-un tab nou) ; AIP LRBV AD 2: https://boardingpass.ro/wp-content/uploads/2023/05/lrbv-1.pdf (se deschide într-un tab nou)

[7] Ordinul MT nr. 266/2025: https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/295764 (se deschide într-un tab nou) ; anexa tarifară: http://aeroclubulromaniei.ro/media/tarife.pdf (se deschide într-un tab nou) ; magazin AR: https://magazin.aeroclubulromaniei.ro/tarife-pentru-servicii-aerodrom (se deschide într-un tab nou)

[8] Ordinul nr. 744/2011 (actualizat): https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2SLAZPW09S1A53L3KBLQFDU53Y (se deschide într-un tab nou)

[9] ROMATSA - prezentare A. Cojoc, AAR, august 2024: https://airportaar.ro/wp-content/uploads/2024/08/Adrian-Cojoc-20240813-AAR_Venus.pdf (se deschide într-un tab nou)

[10] Acukwik - LRBV: https://acukwik.com/Airport-Info/LRBV (se deschide într-un tab nou)

[11] Euronews România - infrastructura LRBV: https://www.euronews.ro/articole/aeroportul-brasov-creste-mai-repede-decat-infrastructura-doar-trei-locuri-de-stationare-pentru-aeronave (se deschide într-un tab nou)

[12] Europa Liberă - amortizarea investiției LRBV: https://romania.europalibera.org/a/amortizare-investitie-aeroport-brasov/32685909.html (se deschide într-un tab nou)

[13] Wikipedia - Brașov-Ghimbav International Airport (EN) și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav (RO)

[14] Wikipedia - Ghimbav: https://en.wikipedia.org/wiki/Ghimbav (se deschide într-un tab nou)

[15] Voci.ro - „O scurtă istorie a aviației brașovene”: https://www.voci.ro/o-scurta-istorie-a-aviatiei-brasovene/ (se deschide într-un tab nou)

[16] Aspera.ro - „IAR Brașov, prima uzină aeronautică românească”: http://aspera.ro/files/user_uploaded/96/iarbrasov.pdf (se deschide într-un tab nou)

[17] Radio România Internațional - IAR la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

[18] Wikipedia - IAR 80, IAR 79, IAR 811, IAR 813, IAR 824, ICA IS-28, ICA IS-29, IAR-46, Industria Aeronautică Română

[19] Buletinul AGIR nr. 2/2015: https://www.agir.ro/buletine/2261.pdf (se deschide într-un tab nou)

[20] BizBrașov - H215M la IAR Ghimbav (mai 2025): https://www.bizbrasov.ro/2025/05/16/elicoptere-iar-brasov-airbus/ (se deschide într-un tab nou)

[21] Helis - Airbus Helicopters Romania: https://www.helis.com/database/org/Airbus-Romania/ (se deschide într-un tab nou)

[22] Airbus / Skies Magazine (2011): https://skiesmag.com/?p=15149 (se deschide într-un tab nou) ; Bursa (2016); Profit.ro; LinkedIn (redenumirea din 2025, sursă secundară)

[23] BZB - extinderea aerodromului Sânpetru: https://bzb.ro/stire/aerodromul-din-sanpetru-unde-s-au-stabilit-primele-recorduri-de-zbor-din-romania-cu-planorul-se-va-extinde-cu-inca-un-hangar-a193535 (se deschide într-un tab nou)

[24] Mediafax - Brașov Fly-In 2013: https://www.mediafax.ro/life-inedit/spectacol-aviatic-de-1-mai-pe-aeroclubul-din-ghimbav-10828463/amp (se deschide într-un tab nou)

[25] Economedia - aviația ultraușoară în România: https://economedia.ro/?p=80488 (se deschide într-un tab nou)

[26] Capital (2011) - „Aviația de agrement, în chingile retrocedărilor”: https://www.capital.ro/aviatia-de-agrement-in-chingile-retrocedarilor-154393.html (se deschide într-un tab nou)

[27] Aviation et Pilote (2026), date DSAC 2024 și FFPLUM 2024: https://www.aviation-pilote.com/2026/04/21/helico-ulm-ou-autogire (se deschide într-un tab nou)

[28] Wikipedia FR - Aéronef ultraléger motorisé

[29] AeroVFR - Raportul DSAC 2014: https://aerovfr.com/2015/06/rapport-dactivite-en-2014-pour-la-dsac (se deschide într-un tab nou)

[30] UL-Flugsport - UL-Statistik: https://www.ul-flugsport.com/infos/ul-statistik/ (se deschide într-un tab nou)

[31] Comisia Europeană, DG MOVE (2015) - date statistice privind aviația generală: https://transport.ec.europa.eu/system/files/2016-09/2015-12-analysis-and-recommendation-on-collection-of-data-in-the-field-of-general-aviation-in-europe.pdf (se deschide într-un tab nou)

[32] AOPA - General Aviation Statistics: https://www.aopa.org/about/general-aviation-statistics (se deschide într-un tab nou)

[33] Frankfurt-Egelsbach - Schedule of landing and parking fees: https://egelsbach-airport.com/wp-content/uploads/2025/12/Gebuehrenordnung-ab-01-07-2023_EN_REV2.pdf (se deschide într-un tab nou)

[34] Panorama Air - Flugplatz Egelsbach: https://www.panorama-air.de/ueber-uns/flugplatz-egelsbach/ (se deschide într-un tab nou)

[35] Aéroports de Paris - Tarife AAG (aplicabile din 1.07.2019): https://www.parisaeroport.fr/docs/default-source/professionnel-fichiers/services-aux-compagnies-aeriennes/guide-des-redevances-aag-20222b31c203c7bb625bbf87ff1e008474e5.pdf (se deschide într-un tab nou)

[36] Aéroport Cannes-Mandelieu - redevances SPA (grila omologată; broșurile 2022 și 2023); Airfield Directory - LFMD: https://airfield.directory/airfield/LFMD (se deschide într-un tab nou)

[37] You-fly.com - LHBS și LIPV (relatări ale piloților)

[38] HungaroControl - VFR Manual LHBS: https://ais-en.hungarocontrol.hu/vfrmanual/LHBS/ (se deschide într-un tab nou)

[39] Lugano Airport - Tariff Regulations (10.07.2025): https://luganoairport.ch/wp-content/uploads/2025/08/TARIFF-REGULATIONS-LSZA-1.pdf (se deschide într-un tab nou) ; Airfield Directory - LSZA

[40] SIAE - Show presentation: https://www.siae.fr/en/presentation.htm (se deschide într-un tab nou) ; JETRO J-messe (confirmarea anului ediției)

[41] Militär Aktuell - AIRPOWER 2024 și 2022: https://militaeraktuell.at/?p=47097 (se deschide într-un tab nou) ; https://militaeraktuell.at/die-airpower-geht-schon-2024-in-die-naechste-runde/ (se deschide într-un tab nou) ; Land Steiermark - comunicate 2024

[42] Polar.cz - Dny NATO 2025: https://polar.cz/porady/overwrite-docx/34372 (se deschide într-un tab nou) ; Forbes CZ

[43] UK Aviation News - RIAT 2025: https://ukaviation.aero/royal-international-air-tattoo-sees-bumper-crowds-for-2025-event (se deschide într-un tab nou) ; RIAT - comunicat 2024: https://www.airtattoo.com/news/royal-international-air-tattoo-experiencing-unprecedented-demand/ (se deschide într-un tab nou)

[44] Farnborough International - comunicat 2024: https://farnboroughairshow.com/resources/news-blogs/blog-list/farnborough-international-airshow-2024-delivered-the-apex-of-aviation/ (se deschide într-un tab nou) ; ADS Group

[45] ILA Berlin - factsheet 2026 (cifrele ediției 2024): https://ila-berlin.de/sites/default/files/2026-01/ila_2026_factsheet_outlook_de.pdf (se deschide într-un tab nou)

[46] AERO Friedrichshafen - overview: https://www.aero-expo.com/about-aero/overview (se deschide într-un tab nou) ; Aerotelegraph - ~1.000 de sosiri anunțate (2025)

[47] Région Île-de-France - Le Temps des Hélices 2025: https://www.iledefrance.fr/tous-les-evenements/fete-aerienne-le-temps-des-helices (se deschide într-un tab nou) ; Festival en France

[48] The Brussels Times - BAF Days 2016 și 2018

[49] HVG.hu - Kecskemét 2013; Infostart.hu - anularea din 2023

[50] Economedia / Agerpres - date INS 2025: https://economedia.ro/?p=318304 (se deschide într-un tab nou) ; Economica.net - INS T1 2025 (mențiunea privind Schengen)

[51] INS - Direcția Regională Centru, comunicat turism mai 2025: https://alba.insse.ro/wp-content/uploads/2025/07/Comunicat-de-presa-Turism-Regiune-mai2025.pdf (se deschide într-un tab nou)

[52] Oferta publică de zboruri panoramice de la Prejmer (paginile operatorilor)

[53] -

[54] Economedia - ROMATSA despre programul LRBV (2023): https://economedia.ro/?p=156856 (se deschide într-un tab nou)

[55] Aerotelegraph - AERO 2024 (31.500 de vizitatori)

[56] SRF - AIR14 Payerne: https://www.srf.ch/news/panorama/panorama-air-14-begeistert-an-die-400-000-zuschauer (se deschide într-un tab nou)

Anexa B - Verificări rămase

1. Confirmarea celor șase aerodromuri (în special identitatea „Prejmer Aerodrome” cu aerodromul privat de la Prejmer și starea operațională a aerodromurilor „Corona 3” și „Florin”).
2. Cerere de ofertă scrisă către LRBV și handler pentru trei profiluri de aeronavă (ULM 600 kg; avion 4 locuri 1.150 kg; 2.000 kg), cu escală de zi și cu o noapte - singura cale de validare a ipotezei privind costurile ridicate.
3. Tariful terminal ROMATSA pentru aeronave sub 2 tone (AIP GEN 4.2, ediția curentă) și eventualele actualizări ale grilei LRBV după AMDT 06/23.
4. Confirmarea interpretării Ordinului 266/2025 (absența tarifului de aterizare sub 2.000 kg) și a regimului documentului de aprobare a utilizării aerodromului pentru piloții vizitatori.
5. Relația dintre terenul Aeroclubului de la Ghimbav și aerodromul Academiei Forțelor Aeriene.
6. Disponibilitatea combustibilului (AVGAS 100LL, UL91, MOGAS) la cele șase aerodromuri.
7. Grilele oficiale curente pentru Budaörs, Veneția-Lido și Viena-Vöslau; grila Cannes-Mandelieu pentru 2025–2026.
8. Rezultatele ILA Berlin 2026 (desfășurat în iunie 2026) și ale ediției 2026 a RIAT.
9. Datele curente AACR privind numărul licențelor de pilot (PPL, LAPL, ULM) în România.
10. Confirmarea arhivistică a anului 1927 ca an al începerii producției de avioane la Brașov, înainte de a-l folosi ca ancoră de comunicare.