5. Durata medie de ședere

Acest capitol combină două perspective. Prima parte stabilește diagnosticul statistic pe baza datelor INS: cât de mult a scăzut durata de ședere, când s-a produs scăderea și cum se compară Brașovul cu celelalte destinații. A doua parte, construită pe corpusul de recenzii, arată ce anume determină turiștii să rămână mai mult - informație pe care statistica oficială nu o poate furniza.

5.1. De ce urmărim acest indicator

Durata medie de ședere se calculează ca raport între numărul de înnoptări și numărul de sosiri. Ea exprimă câte nopți petrece, în medie, un turist care ajunge în destinație.

Este cel mai direct indicator al valorii economice a unui turist. Două destinații care raportează același număr de sosiri pot avea impacturi economice complet diferite dacă, într-una, vizitatorul rămâne o noapte, iar în cealaltă trei. Fiecare noapte suplimentară înseamnă venituri suplimentare din cazare, dar și din alimentație publică, comerț, transport local și atracții - cheltuieli care se acumulează progresiv, întrucât un turist care rămâne mai mult are timp să consume mai mult decât strictul necesar.

Pentru o destinație precum Brașovul, care a investit semnificativ în capacitate de cazare, durata de ședere are o relevanță suplimentară: ea determină cât de eficient este utilizat stocul de cazare existent. O creștere a numărului de vizitatori care se scurtează simultan în durată poate lăsa gradul de ocupare neschimbat sau chiar în scădere, în ciuda aparenței de succes comercial.

5.2. Notă metodologică: cum se citesc cifrele

5.2.1. Perioadele de comparație

Analiza compară două intervale de câte patru–cinci ani, mediate pentru a elimina fluctuațiile anuale:

• Perioada pre-pandemică: media anilor 2015–2019.
• Perioada post-pandemică: media anilor 2022–2025.

Anii 2020 și 2021 au fost excluși integral din calcule. În acei ani, restricțiile sanitare au distorsionat atât volumele, cât și structura cererii, într-un mod care nu reflectă comportamentul normal al pieței. Includerea lor ar fi denaturat ambele medii.

5.2.2. Indicele de evoluție post/pre

În Tabelul 22 apar doi indici - indicele sosirilor și indicele înnoptărilor. Aceștia se obțin împărțind media perioadei post-pandemice la media perioadei pre-pandemice. Un indice de 1,00 înseamnă că valoarea a rămas neschimbată; peste 1,00 înseamnă creștere, sub 1,00 înseamnă scădere.

Exemplu concret, pentru Brașov:

• Sosiri: media 2015–2019 a fost de 605.540 de turiști; media 2022–2025 a fost de 712.527. Raportul este 712.527 ÷ 605.540 = 1,18, adică o creștere de 18% a numărului de vizitatori.
• Înnoptări: media 2015–2019 a fost de 1.179.541 de nopți; media 2022–2025 a fost de 1.308.230. Raportul este 1.308.230 ÷ 1.179.541 = 1,11, adică o creștere de 11% a numărului de nopți.

Diferența dintre cei doi indici este esențială. Dacă turiștii ar fi rămas la fel de mult ca înainte, cele două creșteri ar fi fost identice: cu 18% mai mulți turiști ar fi generat cu 18% mai multe nopți. Faptul că înnoptările au crescut cu doar 11% arată că fiecare turist rămâne mai puțin decât înainte. Diferența de 6,8 puncte procentuale reprezintă creșterea pe care Brașovul nu a obținut-o, deși a atras turiștii necesari pentru a o obține.

Relația este exactă din punct de vedere matematic: raportul dintre indicele înnoptărilor și indicele sosirilor este egal cu raportul dintre durata de ședere post-pandemică și cea pre-pandemică. În cazul Brașovului: 1,11 ÷ 1,18 = 0,94, adică sejurul actual reprezintă 94% din cel anterior - o scădere de 6%.

5.3. Scăderea este generalizată la nivel național

Prima observație, și cea mai importantă pentru interpretarea corectă a situației Brașovului, este că scurtarea sejurului nu constituie un fenomen local.

Din cele 43 de orașe analizate (cele 40 de municipii reședință de județ, Municipiul București, plus Sinaia și Sighișoara), 34 înregistrează o durată medie de ședere mai scurtă în perioada post-pandemică decât în cea pre-pandemică. Mediana națională a scăzut de la 1,75 la 1,67 nopți. Dintre cele nouă destinații analizate în detaliu, opt sunt în scădere.

Brașovul se situează pe locul 21 din 43 în funcție de amploarea scăderii - practic la mijlocul clasamentului. Evoluția Brașovului nu reprezintă, așadar, un eșec de management al destinației, ci alinierea la o tendință de piață care afectează aproape întreaga țară.

Tabelul 20. Durata medie de ședere, în nopți, medii pe perioade

Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.

5.4. Tiparul de fond: convergența către modelul city break

Dincolo de scăderea generalizată, datele arată un tipar mai precis. Analizând toate cele 43 de orașe, corelația dintre nivelul duratei de ședere înainte de pandemie și variația ulterioară este de −0,45. Cu alte cuvinte, cu cât o destinație avea sejurul mai lung, cu atât a pierdut mai mult.

Regresia acestei relații indică o pantă de −0,30, ceea ce sugerează un punct de echilibru în jurul valorii de 1,4–1,5 nopți, către care întregul sistem pare să se contragă.

Tabelul 20 confirmă acest tipar. Destinațiile cu sejurul cel mai lung la începutul perioadei - Constanța, Sinaia și Brașovul - sunt cele care pierd cel mai mult în termeni absoluți. Destinațiile care porneau de la valori scăzute, precum Sibiu și Suceava, rămân aproape neschimbate.

Interpretarea este că piața se uniformizează în jurul modelului de sejur scurt de tip city break, de una–două nopți, indiferent de tipul destinației. Destinațiile tradiționale de sejur lung sunt cele mai expuse, tocmai pentru că au ce pierde. Pentru Brașov, aceasta înseamnă că presiunea nu vine dintr-o destinație concurentă anume, ci dintr-o schimbare de comportament al consumatorului.

5.5. La Brașov, declinul precedă pandemia

O explicație frecvent invocată pentru scurtarea sejurului este impactul pandemiei. Datele nu susțin această ipoteză în cazul Brașovului.

Tabelul 21. Evoluția pe termen lung a indicatorilor-cheie pentru Municipiul Brașov

Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.

Durata medie de ședere în Brașov a scăzut de la 2,19 nopți în 2010 la 1,92 nopți în 2019 - o pierdere de 0,27 nopți produsă integral înainte de pandemie. Între 2019 și 2025, scăderea suplimentară a fost de doar 0,07 nopți.

Aproximativ 79% din erodarea totală a duratei de ședere s-a produs în deceniul dinaintea pandemiei. Pandemia a accelerat marginal un proces deja în desfășurare, dar nu l-a declanșat. Aceeași situație se observă la Constanța, unde valoarea de vârf a fost atinsă în 2008 (3,64 nopți), și la Sinaia, cu vârful în 2009 (2,44 nopți).

Concluzia practică este că măsurile corective nu pot viza recuperarea unei situații pre-pandemice, întrucât aceasta era ea însăși parte dintr-un declin. Este vorba despre o schimbare structurală a comportamentului turistic, cu o vechime de aproximativ cincisprezece ani.

5.6. Excepția: Municipiul București

Bucureștiul este singura destinație din grupul analizat care înregistrează o creștere a duratei de ședere - și încă una substanțială, de la 1,66 la 1,99 nopți, adică aproape 20%.

Mecanismul acestei creșteri este vizibil în descompunerea din Tabelul 22. Bucureștiul este singurul oraș care a pierdut turiști în perioada post-pandemică (indice 0,96, adică o scădere de 4%) și care, în același timp, a câștigat înnoptări (indice 1,15, o creștere de 15%). Toate celelalte destinații prezintă raportul invers: atrag mai mulți oameni, care rămân mai puțin.

Tabelul 22. Indicii de evoluție post-pandemică față de perioada pre-pandemică

Notă: Diferența se exprimă în puncte procentuale.

Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.

Explicația cea mai plauzibilă este una de compoziție a cererii: revenirea turismului internațional de afaceri și a evenimentelor de tip conferință, segmente în care sejurul este în mod natural mai lung, în paralel cu o revenire incompletă a turismului intern de weekend. Această ipoteză nu poate fi verificată cu datele disponibile în prezent, întrucât setul actual nu conține defalcarea pe turiști rezidenți și nerezidenți.

Relevanța pentru Brașov este una de principiu: cazul Bucureștiului demonstrează că scurtarea sejurului nu este inevitabilă. Există un model de creștere bazat pe randament - mai multe nopți de la mai puțini turiști - care funcționează în condițiile pieței actuale.

5.7. Ce arată recenziile despre durata sejurului

Datele INS stabilesc că sejurul mediu a scăzut de la 2,62 nopți în 2001 la 1,84 nopți în 2025 și că tendința este națională. Ele nu pot însă explica de ce turiștii rămân puțin și ce anume i-ar determina să rămână mai mult. Secțiunile următoare abordează exact această întrebare, pe baza corpusului de recenzii.

Un element de validare merită semnalat de la început: durata medie rezultată din corpusul Booking este de 1,85 nopți, foarte apropiată de reperul de 1,84 nopți din datele INS. Cele două surse, complet independente, converg - ceea ce susține utilizarea corpusului de recenzii pentru înțelegerea mecanismelor din spatele acestei cifre.

Creșterea duratei medii de ședere este una dintre provocările centrale ale destinației Brașov + Poiana Brașov. Valoarea de referință utilizată în proiect, de 1,84 nopți conform datelor INS, indică un consum turistic încă puternic concentrat în escapade scurte. Recenziile Booking oferă o sursă complementară de înțelegere, deoarece includ nu doar evaluarea cazării, ci și tipul călătorului (familie, cuplu, călător singur, grup), piața de origine și numărul nopților petrecute în unitatea de cazare.

5.8. Baza de recenzii utilizată pentru analiza duratei

Au fost analizate toate cele 23.000 de recenzii Booking din baza consolidată. Pentru fiecare dintre acestea este disponibil numărul de nopți. Pragul de 3+ nopți este folosit operațional pentru a defini „sejurul extins”, deoarece depășește clar durata medie actuală și separă turistul de weekend/tranzit de turistul care începe să consume destinația pe mai multe zile. Sejururile de 5+ nopți sunt analizate separat acolo unde devin vizibile cerințe specifice de varietate, întreținere și funcționalitate a cazării.

Tabelul 23. Elementele metodologice ale analizei duratei din recenziile Booking

Notă: Durata medie rezultată în corpusul Booking este 1,85 nopți, foarte apropiată de reperul de 1,84 nopți din datele INS. Similaritatea este utilă ca verificare de plauzibilitate, dar cele două valori nu trebuie tratate ca perfect comparabile: baza Booking este un corpus de recenzii și nu un eșantion ponderat al tuturor sosirilor și înnoptărilor din destinație.

Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.

5.9. Observații din corpusul de recenzii

Problema este ponderea foarte mare a sejurului de o noapte, nu doar media

Distribuția arată o destinație dominată de consumul foarte scurt: jumătate dintre sejururile Booking analizate au o singură noapte, iar aproape patru din cinci au maximum două nopți. Segmentul de 3+ nopți reprezintă doar 21,2% dintre sejururi, dar generează 42,1% din totalul nopților din corpus. Din perspectiva obiectivului OMD, acest segment este relevant pentru identificarea factorilor asociați sejururilor mai lungi.

Tabelul 24. Distribuția sejururilor din corpusul Booking după durată

Notă: Cele 4.884 sejururi de 3+ nopți generează 42,1% din cele 42.610 nopți însumate în corpusul Booking.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„The location is perfect. If you just need one night to crash in, you can choose this place.” (Booking, hostel din Brașov, călător singur, Belgia, 1 noapte, aspecte apreciate)

Familia este segmentul cu cea mai clară predispoziție spre sejur extins

Familiile nu sunt cel mai numeros tip de călător în Booking - cuplurile sunt ușor mai numeroase - dar au cea mai mare durată medie și cea mai mare probabilitate de a ajunge la 3+ și 5+ nopți. În total, familiile reprezintă 33,9% din sejururi, dar 41,7% din sejururile de 3+ nopți și 46,0% din cele de 5+ nopți. În rândul românilor care stau 3+ nopți, 47,9% sunt familii.

Tabelul 25. Durata sejurului pe tip de călător (Booking)

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„Hotel excelent amplasat, cu personal amabil și profesionist, curățenie bine întreținută, perfect pentru un sejur cu familia, pentru că există mai multe facilități și programe pentru copii și pe de altă parte tratamente și relaxare la spa pentru părinți.” (Booking, hotel din Poiana Brașov, familie, România, 4 nopți, aspecte apreciate)

Pentru piața internă, familia apare astfel ca segmentul cel mai evident pentru transformarea escapadei de weekend într-un sejur de 3–4 nopți. Cheia nu este doar oferta pentru copii, ci simultaneitatea: copiii au activități, adulții au relaxare, iar familia poate petrece mai multe zile fără ca fiecare membru să sacrifice propriul tip de experiență.

Turiștii străini stau sensibil mai mult decât românii

Diferența între piața internă și cea externă este una dintre cele mai consistente din bază. Turiștii străini au o durată medie de 2,01 nopți, față de 1,72 pentru români, iar probabilitatea de a sta minimum 3 nopți este cu aproximativ 47% mai mare. România rămâne însă, în volum absolut, cea mai importantă sursă de sejururi extinse: 2.181 de recenzii de 3+ nopți.

Tabelul 26. Durata sejurului pe piața de origine: România și străinătate (Booking)

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„Nice comfortable room, in a lovely location at the foot of the mountain. Easy walk to the town centre, and the breakfast was very good.” (Booking, hotel din Brașov, cuplu, Australia, 3 nopți, aspecte apreciate)

Piețele externe nu au aceeași valoare din perspectiva duratei

Israelul este piața cu cel mai puternic comportament de sejur extins dintre piețele mari din bază, urmată de Regatul Unit și Germania. Italia și Spania, deși au volume consistente de recenzii, au un comportament mai apropiat de city break scurt. Diferența este suficient de mare pentru ca indicatorul „număr de sosiri” să fie completat în strategie cu „înnoptări generate per vizitator / piață”.

Tabelul 27. Durata sejurului pe principalele piețe externe (Booking)

Notă: Tabelul prezintă piețe cu volume suficient de relevante în corpus. Este o analiză comportamentală în recenziile Booking, nu o estimare a ponderii reale a piețelor în totalul sosirilor.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„We arrived with 3 little kids for 5 days, had very nice time in the hotel. There is a parking and when full the staff helps finding one. We booked family room (2 floor room) and they were great, the kids slept on the 5th floor and we had the 6th floor (with jacuzzi). Both floors have air conditioning, the rooms are large and comfortable. The beds are very comfortable and we received baby crib with no problems. The breakfast has variety and we always found what to eat... amd our problematic kids included...” (Booking, hotel din Brașov, familie, Israel, 5 nopți, aspecte apreciate)

În Poiana Brașov, sejururile sunt deja mai lungi decât în oraș

În Booking, Poiana Brașov are o durată medie cu aproximativ 0,30 nopți mai mare decât orașul și o pondere de 3+ nopți cu aproape 10 puncte procentuale mai ridicată. Diferența se păstrează atât la români, cât și la străini. Prin urmare, integrarea Brașov + Poiana poate susține direct obiectivul de creștere a duratei de ședere.

Tabelul 28. Durata sejurului pe destinație și pe origine: Brașov și Poiana Brașov (Booking)

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„Great location directly on the tourist marks leading both up to the mountains and down to Brasov.” (Booking, pensiune din Poiana Brașov, familie, Cehia, 4 nopți, aspecte apreciate)

În Brașov, sejurul mai lung este asociat cu accesul facil la experiențe diverse

În aspectele apreciate, turiștii de 3+ nopți menționează mai des centralitatea, serviciile, micul dejun, restaurantele și posibilitatea de a merge pe jos. Nu apare o singură atracție-magnet care să explice sejurul extins, ci o combinație de densitate și ușurință: poți ieși din cazare și găsești rapid străzi, restaurante, cumpărături, patrimoniu și Tâmpa.

Tabelul 29. Temele pozitive menționate la Brașov, după durata sejurului

Notă: Ponderi calculate în recenziile Booking din Brașov care conțin aspecte apreciate; categoriile sunt lexicale și pot coexista în aceeași recenzie.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„The location is fabulous Right in the middle of Brasov on the main street.I have mobility issues and found the location excellent. Everything is within walking distance, Bars, Restaurants, grocery stores, other shops and Tourist attractions such as Church's, City Walls, and Tampa cable car or walk.” (Booking, hotel de tip boutique din centrul Brașovului, cuplu, Regatul Unit, 4 nopți, aspecte apreciate)

Cu cât sejurul este mai lung, cu atât recenzia iese mai mult din hotel și descrie orașul

Turiștii care stau 3+ nopți folosesc mai frecvent termeni care descriu destinația - Old Town, restaurante, mers pe jos, munte, atracții - și nu doar camera sau personalul. După pragul de 2 nopți, recenzia reflectă într-o măsură mai mare experiența orașului, nu doar a unității de cazare.

Tabelul 30. Mențiunile despre destinație în textul recenziilor din Brașov, după durata sejurului

Notă: Indicator lexical în textul recenziei și câmpurile aspectelor apreciate și criticate; scopul este compararea direcției, nu măsurarea exhaustivă a tuturor formulărilor multilingve.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„[Unitatea de cazare] was a wonderful place to stay in Brașov. The location is absolutely perfect, right in the heart of the Old Town, making it easy to wander the historic streets, enjoy the restaurants, and explore the city’s attractions.” (Booking, hotel din centrul istoric al Brașovului, călător singur, SUA, 4 nopți, aspecte apreciate)

La 5+ nopți, funcționalitatea cazării devine mai importantă

Pentru sejururile foarte lungi apar mai clar nevoile de spațiu, depozitare, bucătărie, acces la transport și autonomie. Aceasta explică de ce unități de tip apartament / aparthotel sau suite pot avea un rol specific în strategia de sejur extins, chiar dacă nu trebuie tratate ca singura soluție.

Tabelul 31. Tipuri de unități de cazare din Brașov cu sejururi peste medie (exemple anonimizate)

Notă: Fiecare dintre listările din tabel are câte 450 recenzii în corpusul extras; tabelul este ilustrativ pentru tipare de produs, nu un clasament de performanță al hotelurilor.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„We stayed in a spacious 1 bedroom apartment equipped with everything we needed for almost 2 weeks. Even though the aparthotel is not close by the city center there were many fast transportation possibilities such as Uber, Bolt, taxi.. The staff was very friendly and helpful. We highly recommend this aparthotel and we will happily return another time.” (Booking, aparthotel din Brașov, familie, Danemarca, 13 nopți, aspecte apreciate)

„Well decorated and comfortable - easy walking distance from old town square and other local sites. Easy parking out front and to navigate to other areas near Brasov by car. Best gelato bar next door too” (Booking, aparthotel din Brașov, cuplu, Australia, 5 nopți, aspecte apreciate)

În Poiana, sejurul mai lung este asociat cu diversitatea experiențelor disponibile

În Poiana, turiștii de 3+ nopți menționează mai mult restaurantele, spa/piscina, facilitățile și activitățile pentru familie. Logica este diferită de Brașovul urban: în oraș, sejurul mai lung este susținut de densitatea lucrurilor de făcut în jur; în Poiana, de faptul că mai multe tipuri de experiență sunt disponibile în aceeași zonă.

Tabelul 32. Temele pozitive menționate în Poiana Brașov, după durata sejurului

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„We like the facilities: pool, spa, restaurants and kids activities. Many good vegan options at breakfast and friendly staff.” (Booking, hotel din Poiana Brașov, familie, România, 4 nopți, aspecte apreciate)

Există deja turiști care consumă Brașov și Poiana ca un singur sistem

Unele dintre cele mai relevante recenzii ale sejururilor extinse nu aleg conceptual între oraș și Poiana, ci descriu avantajul proximității dintre ele. Acest tip de comportament poate fi încurajat printr-o ofertă comună: muntele adaugă activitate și timp petrecut în aer liber, iar orașul adaugă patrimoniu, gastronomie și experiențe urbane, reducând riscul de repetitivitate în sejururile mai lungi.

Tabelul 33. Exemple de sejururi care leagă Poiana Brașov de oraș

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„Nice location - mountains, forest, not far from the Braşov.” (Booking, hotel din Poiana Brașov, familie, Ucraina, 8 nopți, aspecte apreciate)

Poiana prelungește șederea și vara, nu doar în sezonul de schi

Comportamentul de sejur extins în Poiana nu este exclusiv de iarnă. Februarie are cea mai mare durată medie, dar iulie și august au la rândul lor ponderi de 3+ nopți de peste 33%. Acest lucru oferă o bază comportamentală pentru dezvoltarea produsului de vară și pentru reducerea sezonalității.

Tabelul 34. Durata sejurului în Poiana Brașov, pe luni (Booking)

Notă: Lunile sunt determinate din data călătoriei înregistrată în recenziile Booking. Valorile indică comportamentul corpusului și nu substituie statisticile oficiale de înnoptări pe lună.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„Stațiunea este frumoasa și vara, perfecta pentru plimbări pe trasee montane. Micul dejun este foarte ok.” (Booking, hotel din Poiana Brașov, cuplu, România, 3 nopți, iulie/august, aspecte apreciate)

„Puteri găsi ocupații pentru vreo 3-4 zile: zona SPA, terenuri sportive, plimbări în pădure.” (Booking, complex hotelier din Poiana Brașov, grup, Moldova, 4 nopți, august, aspecte apreciate)

Din perspectiva strategiei comune, vara oferă posibilitatea de a combina mai explicit trasee, pădure, Postăvaru, activități de familie și gastronomie cu centrul istoric și oferta urbană din Brașov.

Israel este o piață de sejur extins deosebit de clară, mai ales în Poiana

Israelul nu este doar o piață cu durată medie mare în ansamblu; în Poiana Brașov comportamentul este și mai pronunțat: media depășește 3 nopți, peste jumătate dintre sejururi au 3+ nopți și 18% ajung la 5+ nopți. Recenziile sugerează un produs compatibil cu vacanța de familie: spa, piscină, club pentru copii, liniște și servicii.

Tabelul 35. Piața israeliană: durata sejurului pe destinație (Booking)

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„The hotel's location is absolutely amazing, calm and clean area, located in a peaceful town. The kids loved the pool, kids club, and the hotel's grounds. The breakfast is tasty, but it lacks pastries, cookies, and dessert. They have excellent spa treatments. It's worth trying.” (Booking, hotel din Poiana Brașov, familie, Israel, 4 nopți, aspecte apreciate)

Sejururile scurte nu sunt mai negative; sejururile lungi scot la iveală „rezistența” produsului

Ipoteza că turiștii stau puțin pentru că sunt mai nemulțumiți nu este susținută de date. După eliminarea răspunsurilor de tip „Nothing”, „Nimic”, „N/A” sau echivalente din aspectele criticate, turiștii de 3+ nopți formulează chiar mai des o nemulțumire explicită. În același timp, rata recenziilor marcate negativ și scorul mediu Booking sunt practic identice între 1–2 și 3+ nopți. Durata este, în majoritatea cazurilor, aleasă înaintea experienței; nemulțumirea poate afecta revenirea, dar nu explică rezervarea inițială de o noapte.

Tabelul 36. Satisfacția după durata sejurului (Booking)

Notă: Pentru „nemulțumire reală” au fost eliminate răspunsurile care exprimă explicit absența unei probleme. Ușoara scădere la 5+ nopți indică un prag la care consistența și varietatea produsului devin mai importante.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

Tipul nemulțumirii se schimbă însă odată cu durata. După mai multe zile apar mai des probleme care trebuie să funcționeze repetat: micul dejun, baia/dușul, întreținerea camerelor, spa/piscina, varietatea meniului, temperatura și disponibilitatea facilităților. Tema repetitivitate/varietate/reaprovizionare crește de la aproximativ 0,3% din toate sejururile de 1–2 nopți la 0,8% la 3+ și 1,8% la 5+ nopți.

Tabelul 37. Temele criticate, după durata sejurului (Booking)

Notă: Indicator lexical orientativ în toate recenziile Booking din fiecare grup; o recenzie poate include mai multe teme.

Sursa: baza consolidată de recenzii (Booking, Google Maps, Tripadvisor); calculele echipei de proiect.

„Micul dejun a fost slab, acelasi in fiecare dimineata timp de o saptamana, nu se aduceau prosoape curate in fiecare zi, nici produse de igiena. Pentru cei care doresc liniste, nu se recomanda. In fiecare noapte se adunau grupuri pe terasa hotelului.” (Booking, hotel din Brașov, familie, România, 5 nopți, aspecte criticate)

„Breakfast is mediocre and repetitive (for 7 days only sausages was changed, everything else is the same).” (Booking, hotel din Brașov, familie, Cipru, 7 nopți, aspecte criticate)

„Restaurant menu could have been more varied” (Booking, hotel din Poiana Brașov, familie, Regatul Unit, 7 nopți, aspecte criticate)

„The only thing that was annoying was showerhead handle because it did not work properly and the lack of shelves under the shower.” (Booking, hotel de tip boutique din centrul Brașovului, cuplu, Polonia, 5 nopți, aspecte criticate)

„Confirmed extra bed on Booking, wasn't there on arrival as didn't even know I had a kid in my reservation. WIFI is almost not there anywhere. Air conditioning not working in the room.” (Booking, hotel din Poiana Brașov, familie, România, 5 nopți, aspecte criticate)