Pe această pagină
Înainte de a analiza durata de ședere, această secțiune examinează evoluția celor trei serii fundamentale - sosiri, înnoptări și capacitate de cazare în funcțiune - pe întregul interval acoperit de statistica oficială, respectiv 2001–2025. Seriile sunt complete, fără valori lipsă, pentru toate cele nouă destinații analizate.
3.1. O creștere aproape neîntreruptă până în 2019
Prima constatare care se desprinde din date este soliditatea creșterii turismului brașovean în perioada pre-pandemică. Între 2001 și 2019, Brașovul a înregistrat scăderi ale numărului de înnoptări în doar doi ani din nouăsprezece: în 2002 și în 2009. Restul de șaisprezece ani au fost ani de creștere, dintre care zece consecutivi, în intervalul 2010–2019.
Este a doua cea mai constantă serie din grupul analizat, după Municipiul București, care a înregistrat un singur an de scădere. Prin comparație, Cluj-Napoca a avut trei ani de scădere, Sibiu patru, iar Oradea cinci. Sub aspectul stabilității creșterii, Brașovul se situează, așadar, în fruntea grupului.
Tabelul 12. Creșterea în perioada 2001–2019
| Destinație | Sosiri 2019/2001 | Ritm anual sosiri | Înnoptări 2019/2001 | Ritm anual înnoptări | Ani în scădere |
|---|---|---|---|---|---|
| Cluj-Napoca | ×4,02 | 8,0% | ×4,56 | 8,8% | 3 |
| București | ×4,33 | 8,5% | ×3,75 | 7,6% | 1 |
| Oradea | ×3,18 | 6,6% | ×3,75 | 7,6% | 5 |
| Sibiu | ×3,42 | 7,1% | ×3,17 | 6,6% | 4 |
| Brașov | ×3,74 | 7,6% | ×2,73 | 5,8% | 2 |
| Timișoara | ×2,28 | 4,7% | ×2,64 | 5,5% | 2 |
| Sinaia | ×2,03 | 4,0% | ×1,69 | 2,9% | 7 |
| Constanța | ×2,33 | 4,8% | ×1,60 | 2,6% | 6 |
| Suceava | ×1,48 | 2,2% | ×1,15 | 0,8% | 8 |
| Mediana (43 orașe) | - | 3,8% | - | 3,3% | - |
Notă: Ritmul anual reprezintă rata medie compusă de creștere. Coloana „ani în scădere” numără anii cu variație negativă a înnoptărilor din cei nouăsprezece analizați.
Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.
În termeni de amploare, Brașovul a multiplicat numărul de sosiri de 3,74 ori în optsprezece ani, cu un ritm mediu de 7,6% pe an. Mediana celor 43 de orașe din comparator a fost, în aceeași perioadă, de 3,8% pe an - jumătate din ritmul brașovean. La nivelul întregului comparator, Brașovul se clasează pe locul 5 din 43 la creșterea sosirilor și pe locul 8 din 43 la creșterea înnoptărilor.
Diferența dintre cele două poziții reflectă scurtarea sejurului, analizată în secțiunile următoare. Totuși, în pofida acestei scurtări, ritmul de creștere a înnoptărilor - 5,8% pe an - a rămas aproape dublu față de mediana națională de 3,3%.
3.2. Punctele critice ale seriei
Analiza detaliată a seriei brașovene identifică trei momente de inflexiune.
Tabelul 13. Municipiul Brașov: anii-cheie ai seriei 2001–2025
| An | Sosiri | Înnoptări | Locuri | Ocupare | Sejur mediu |
|---|---|---|---|---|---|
| 2001 | 181.926 | 477.505 | 3.887 | 33,7% | 2,62 |
| 2008 | 295.521 | 630.802 | 5.652 | 30,6% | 2,13 |
| 2009 | 218.485 | 471.718 | 5.504 | 23,5% | 2,16 |
| 2013 | 396.384 | 824.119 | 9.380 | 24,1% | 2,08 |
| 2019 | 681.244 | 1.305.468 | 9.683 | 36,9% | 1,92 |
| 2022 | 655.631 | 1.208.014 | 10.192 | 32,5% | 1,84 |
| 2024 | 744.389 | 1.360.722 | 10.744 | 34,7% | 1,83 |
| 2025 | 715.064 | 1.318.726 | 10.885 | 33,2% | 1,84 |
Notă: Coloana „locuri” reprezintă numărul mediu de locuri disponibile zilnic, obținut prin împărțirea capacității în funcțiune la 365 de zile.
Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.
Anul 2009 - criza financiară. Cea mai severă contracție a seriei în afara pandemiei: numărul de înnoptări a scăzut cu 25,2% într-un singur an, iar gradul de ocupare a coborât la 23,5%, minimul istoric al destinației. Contracția a fost însă generalizată la nivelul grupului - Cluj-Napoca a pierdut 29,2%, Timișoara 23,1% - ceea ce indică un șoc de piață, nu o problemă specifică Brașovului.
Perioada 2011–2013 - expansiunea capacității. Capacitatea de cazare a crescut cu 12,8%, 14,9% și, respectiv, 18,6% în trei ani consecutivi, aproape dublându-se, de la 6.101 la 9.380 de locuri. Cererea a crescut și ea în acest interval, dar într-un ritm inferior. Consecința a fost că gradul de ocupare a coborât la 24,1% în 2013 - practic la nivelul anului de criză 2009 - deși numărul de înnoptări era cu 50% mai mare decât atunci.
Perioada 2013–2019 - recuperarea. Capacitatea s-a stabilizat, crescând cu doar 3,2% cumulat în șase ani, ceea ce a permis cererii să o ajungă din urmă. Gradul de ocupare a urcat de la 24,1% la 36,9%, valoarea maximă înregistrată vreodată de Brașov. Este singurul interval din întreaga serie în care raportul dintre cerere și ofertă s-a îmbunătățit constant.
3.3. Revenirea post-pandemică
Comparația cu anul 2019 oferă o imagine favorabilă pentru Brașov, cu atât mai relevantă cu cât baza de raportare este exigentă: 2019 a fost, pentru majoritatea destinațiilor, cel mai bun an din istoria lor.
La nivelul celor 43 de orașe din comparator, mediana înnoptărilor în 2025 se situează cu 11,0% sub nivelul din 2019. Doar 16 orașe din 43 au depășit pragul pre-pandemic.
Tabelul 14. Evoluția între 2019 și 2025
| Destinație | Înnopt. 2019 | Înnopt. 2025 | Δ înnopt. | Δ capac. | Ocup. 2019 | Ocup. 2025 | Δ ocupare |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Suceava | 155.174 | 195.150 | +25,8% | +22,3% | 33,5% | 34,5% | +1,0 pp |
| București | 3.549.708 | 4.171.380 | +17,5% | +7,4% | 44,7% | 48,9% | +4,2 pp |
| Brașov | 1.305.468 | 1.318.726 | +1,0% | +12,4% | 36,9% | 33,2% | −3,7 pp |
| Cluj-Napoca | 905.210 | 908.281 | +0,3% | +30,9% | 40,7% | 31,2% | −9,5 pp |
| Oradea | 394.784 | 391.138 | −0,9% | +16,8% | 43,1% | 36,6% | −6,5 pp |
| Sibiu | 670.498 | 631.691 | −5,8% | +13,5% | 37,2% | 30,9% | −6,3 pp |
| Sinaia | 677.512 | 581.639 | −14,2% | +4,1% | 41,6% | 34,3% | −7,3 pp |
| Timișoara | 709.626 | 545.347 | −23,2% | +6,0% | 41,7% | 30,3% | −11,5 pp |
| Constanța | 1.888.250 | 1.361.480 | −27,9% | −16,3% | 44,2% | 38,1% | −6,1 pp |
| Mediana (43 orașe) | - | - | −11,0% | - | - | - | - |
Notă: Coloanele de nivel sunt incluse pentru ca variațiile procentuale să poată fi verificate direct. Δ ocupare se exprimă în puncte procentuale.
Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.
Brașovul se numără printre cele 16 destinații care au depășit nivelul din 2019, iar acest lucru s-a produs încă din 2023 - mai devreme decât Oradea, care a revenit în 2024, și decât Cluj-Napoca, care a revenit abia în 2025. Sibiu, Sinaia, Timișoara și Constanța nu au recuperat nivelul pre-pandemic nici în 2025. Timișoara se află cu 23,2% sub acest nivel, iar Constanța cu 27,9%.
În clasamentul celor 43 de orașe după evoluția 2019–2025, Brașovul ocupă locul 15 la înnoptări și locul 17 la sosiri, în ambele cazuri peste medie.
3.4. Raportul dintre creșterea cererii și cea a capacității
Dacă performanța de volum este solidă, evoluția gradului de ocupare arată o problemă distinctă. Pe întregul interval 2001–2025, Brașovul a multiplicat numărul de înnoptări de 2,76 ori, iar capacitatea de cazare de 2,80 ori. Raportul dintre cei doi indici este de 0,99, ceea ce înseamnă că oferta a crescut, practic, exact în același ritm cu cererea.
Consecința este că gradul de ocupare din 2025, de 33,2%, se situează sub cel înregistrat în 2001, care era de 33,7%. După douăzeci și patru de ani în care activitatea turistică s-a triplat, eficiența utilizării stocului de cazare a rămas neschimbată.
Tabelul 15. Evoluția pe termen lung, 2001–2025
| Destinație | Sosiri | Înnoptări | Capacitate | Raport | Ocup. 2001 | Ocup. 2025 | Δ ocupare |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Cluj-Napoca | ×4,22 | ×4,57 | ×2,55 | 1,79 | 17,4% | 31,2% | +13,8 pp |
| București | ×4,38 | ×4,41 | ×3,03 | 1,45 | 33,6% | 48,9% | +15,3 pp |
| Suceava | ×1,90 | ×1,44 | ×1,26 | 1,15 | 30,0% | 34,5% | +4,5 pp |
| Brașov | ×3,93 | ×2,76 | ×2,80 | 0,99 | 33,7% | 33,2% | −0,5 pp |
| Sinaia | ×2,03 | ×1,45 | ×1,57 | 0,92 | 37,3% | 34,3% | −2,9 pp |
| Sibiu | ×3,68 | ×2,98 | ×3,55 | 0,84 | 36,7% | 30,9% | −5,9 pp |
| Constanța | ×1,91 | ×1,15 | ×1,40 | 0,82 | 46,2% | 38,1% | −8,1 pp |
| Timișoara | ×2,08 | ×2,03 | ×2,51 | 0,81 | 37,5% | 30,3% | −7,2 pp |
| Oradea | ×3,07 | ×3,72 | ×4,86 | 0,76 | 47,8% | 36,6% | −11,3 pp |
Notă: Coloanele de sosiri, înnoptări și capacitate exprimă multiplul față de anul 2001. Coloana „raport” reprezintă indicele înnoptărilor împărțit la indicele capacității: valori peste 1 indică o cerere care a crescut mai repede decât oferta.
Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.
Comparația cu destinațiile de referință este instructivă. Cluj-Napoca și București și-au crescut cererea de 1,79 și, respectiv, 1,45 ori mai repede decât capacitatea, câștigând 13,8 și 15,3 puncte procentuale de ocupare. La polul opus, Oradea a extins capacitatea de 4,86 ori față de o cerere de 3,72 ori și a pierdut 11,3 puncte de ocupare.
Brașovul se plasează la mijlocul acestui interval: nu a extins capacitatea în exces, precum Oradea sau Sibiu, dar nici nu a convertit creșterea cererii în randament superior, precum Cluj-Napoca sau București.
3.5. Situația din 2025 și primele date din 2026
Anul 2024 a marcat maximul istoric al Brașovului atât la sosiri (744.389), cât și la înnoptări (1.360.722). În 2025, ambele serii au scăzut - sosirile cu 3,9%, înnoptările cu 3,1% - în timp ce capacitatea a continuat să crească, cu 1,3%.
Scăderea a fost generalizată la nivel lunar: unsprezece din cele douăsprezece luni ale anului 2025 au înregistrat valori inferioare celor din 2024. Excepțiile au fost ianuarie, cu o creștere de 25,0%, și octombrie, cu 4,1%. Creșterea din ianuarie trebuie interpretată cu prudență, întrucât ianuarie 2024 fusese el însuși o lună slabă, ceea ce a creat o bază de comparație redusă.
Pentru primele șase luni ale anului 2026, datele disponibile arată pentru Brașov o variație de −0,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, într-un context național de −3,1%. Sibiu este singura destinație din grup cu creștere semnificativă, de 4,0%, în timp ce Oradea (−7,5%), Constanța (−8,9%) și Suceava (−13,3%) înregistrează scăderi pronunțate.
Aceste date acoperă însă doar șase luni și, în cazul Brașovului, tocmai perioada mai slabă a anului. Ele nu permit formularea unei concluzii privind rezultatul anual.
3.6. Delimitări ale interpretării
Patru precizări sunt necesare pentru ca cele de mai sus să nu fie citite dincolo de ceea ce datele susțin efectiv.
- Datele nu permit identificarea cauzei scăderii din 2025. Ele arată că aceasta s-a produs, că a fost generalizată la nivel lunar și că nu a afectat întregul grup, dar nu conțin informații privind prețurile, cererea externă sau concurența cazării neînregistrate.
- Relația dintre expansiunea capacității și stagnarea gradului de ocupare este contabilă, nu cauzală. Nu se poate stabili dacă, în absența capacității suplimentare, cererea ar fi evoluat identic.
- Un singur an nu constituie o schimbare de tendință. Seria conține și alte scăderi izolate, urmate de reveniri - în 2002 și în 2009.
- Indicatorul de capacitate măsoară locuri-zile în funcțiune, dar nu distinge între unitățile active comercial și cele care figurează autorizate fără a opera efectiv.
În ansamblu, datele susțin o concluzie nuanțată: Brașovul prezintă o problemă de randament într-un context de succes comercial. Destinația și-a multiplicat de aproape patru ori numărul de vizitatori în două decenii, a revenit rapid după pandemie și se menține peste nivelul pre-pandemic, într-un context în care majoritatea orașelor din țară nu au reușit acest lucru. Ceea ce nu a reușit este transformarea acestui volum într-un grad superior de utilizare a capacității - aspect care ține de ritmul extinderii ofertei și de scurtarea sejurului, nu de capacitatea de atragere a turiștilor.