II.2 · 2. Surse de date și limitări metodologice · Strategia turistică a Brașovului 2027

Pe această pagină

2.1. Statistica oficială: matricile INS utilizate
2.2. Ce nu acoperă statistica oficială
2.3. De ce datele INS rămân valide pentru scopul acestei analize
2.4. Corpusul de recenzii: obiectiv și construcție
2.5. Clasificarea autorului și piața de origine
2.6. Nivelurile de corpus utilizate
2.7. Baza de analiză: structură și volume
2.7.1. Recenzii pe sursă
2.7.2. Listări/locații selectate în corpus
2.7.3. Distribuția pe destinație
2.7.4. Clasificarea autorului: turist / localnic
2.7.5. Piața de origine – informație explicit disponibilă
2.7.6. Categoriile armonizate ale experienței turistice
2.7.7. Baza principală pentru analiza perceptuală a destinației
2.7.8. Gruparea operațională români–străini în corpusul perceptual
2.8. Limite metodologice ale corpusului de recenzii

Raportul se sprijină pe două surse de date independente, care răspund la întrebări diferite. Statistica oficială a Institutului Național de Statistică măsoară volumele și permite comparația între destinații pe o serie lungă de timp, dar nu spune nimic despre motivele comportamentului turistic. Corpusul de recenzii publice completează această perspectivă - ce apreciază turiștii, ce îi nemulțumește și ce îi determină să rămână mai mult - fără a avea însă reprezentativitate statistică. Cele două surse nu se substituie reciproc și sunt utilizate, în acest raport, strict pentru ceea ce fiecare poate susține.

2.1. Statistica oficială: matricile INS utilizate

Toate cifrele prezentate provin din baza de date TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică, respectiv din matricile TUR103D (capacitatea de cazare în funcțiune), TUR104E (sosiri ale turiștilor) și TUR105E (înnoptări). Datele sunt colectate de la structurile de primire turistică autorizate și înregistrate oficial.

2.2. Ce nu acoperă statistica oficială

Este important de precizat, încă de la început, că aceste date nu surprind volumul real al activității turistice în mărime absolută. În afara ariei de acoperire rămân mai multe categorii importante de cazare:

Platformele de închiriere pe termen scurt de tip Airbnb sau Booking pentru locuințe private, care în destinațiile urbane și montane au cunoscut o expansiune considerabilă în ultimul deceniu.
Cazarea în locuințe secundare proprii, foarte răspândită în zona Brașov și în stațiunile din împrejurimi.
Găzduirea la rude și prieteni, care nu generează nicio înregistrare statistică.
Structurile care funcționează fără autorizație sau care raportează incomplet.

De asemenea, statistica înregistrează exclusiv turiștii care înnoptează. Vizitatorii de o zi - un segment semnificativ pentru Brașov, dată fiind proximitatea față de București și față de stațiunile de pe Valea Prahovei - nu apar deloc în aceste date, deși generează impact economic real și presiune asupra infrastructurii.

Prin urmare, cifra de 1,3 milioane de înnoptări anuale pentru Brașov trebuie înțeleasă ca reprezentând volumul înregistrat în structurile autorizate, nu volumul total al activității turistice din oraș, care este cu certitudine mai ridicat.

2.3. De ce datele INS rămân valide pentru scopul acestei analize

Aceste limitări nu compromit însă concluziile lucrării de față, din două motive.

În primul rând, datele sunt consistente în timp. Metodologia de colectare a INS a rămas neschimbată pe întregul interval analizat, ceea ce înseamnă că evoluțiile de la an la an reflectă schimbări reale ale fenomenului măsurat, nu artefacte de raportare. Iar prezenta analiză se concentrează tocmai pe tendință - pe direcția și ritmul de evoluție a duratei de ședere , nu pe nivelul absolut al volumelor.

În al doilea rând, datele sunt comparabile între destinații. Toate cele 43 de orașe sunt măsurate cu același instrument, după aceleași reguli. Chiar dacă fiecare are o zonă gri de cazare neînregistrată, comparația dintre ele rămâne validă, atâta timp cât nu presupunem că diferențele de nivel absolut sunt exacte.

Durata medie de ședere, indicatorul central al acestei secțiuni, este de altfel deosebit de robustă la aceste limitări, întrucât se calculează ca raport între două mărimi provenite din aceeași sursă și afectate de același grad de subraportare. O eventuală subestimare proporțională a sosirilor și a înnoptărilor se anulează în raportul dintre ele.

Rămâne însă o rezervă: dacă segmentul de cazare neînregistrată are un profil diferit de sejur - de exemplu, dacă închirierile de tip Airbnb generează sistematic sejururi mai lungi decât hotelurile , atunci creșterea ponderii acestui segment ar putea explica o parte din scăderea aparentă a duratei de ședere din statistica oficială. Această ipoteză nu poate fi testată cu datele disponibile și ar necesita o sursă independentă de informații privind piața închirierilor pe termen scurt din Brașov.

2.4. Corpusul de recenzii: obiectiv și construcție

Analiza urmărește să reconstruiască imaginea destinației turistice Brașov – înțeleasă ca ansamblul Brașov + Poiana Brașov – din ceea ce turiștii exprimă spontan în recenzii publice. Baza permite atât evaluarea experienței turistice pe componente (cazare, gastronomie, atracții, recreere, natură, servicii de schi etc.), cât și identificarea asocierilor perceptuale, a punctelor forte, a vulnerabilităților și a diferențelor dintre turiștii români și străini.

Într-o primă etapă au fost utilizate instrumente automate de colectare pentru identificarea obiectivelor, atracțiilor și operatorilor din Brașov și Poiana Brașov, grupați pe categorii relevante pentru experiența turistică. Din fiecare categorie au fost prioritizate listările cu cel mai mare volum de recenzii. Logica selecției este una de relevanță reputațională: locațiile cu multe recenzii sunt cele mai vizibile în ecosistemul digital și generează suficient material textual pentru a observa teme și asocieri recurente.

Prin urmare, corpusul nu reprezintă o inventariere exhaustivă a tuturor operatorilor și nici un eșantion probabilistic al tuturor turiștilor. Este un corpus de analiză a reputației online, construit pentru a surprinde percepțiile care au cea mai mare vizibilitate și recurență.

Pentru listările selectate au fost consolidate recenzii din trei surse: Google Maps, Tripadvisor și Booking. Unitatea de analiză este recenzia individual. Pentru fiecare înregistrare au fost păstrate, în funcție de disponibilitatea platformei, sursa, destinația, obiectivul, categoria, textul recenziaui, limba, scorul, data, tipul de călător, originea declarată/inferabilă și o serie de câmpuri auxiliare pentru segmentare și analiză.

Fișierul sursă conține 47.525 rânduri de recenzie. Dintre acestea, 12 sunt etichetate „Bucharest” și sunt tratate ca înregistrări în afara teritoriului analizat. Baza de destinație utilizată în raport cuprinde astfel 47.513 recenzii pentru Brașov și Poiana Brașov.

Categoriile originale ale platformelor au fost armonizate într-o taxonomie comună, astfel încât experiențe similare să poată fi comparate indiferent de sursă. De asemenea, variantele de denumire ale destinației (de exemplu „Brasov” / „Brașov” și „Poiana Brasov” / „Poiana Braşov”) au fost consolidate în două unități: Brașov și Poiana Brașov.

2.5. Clasificarea autorului și piața de origine

Pentru recenziile Google, unde simpla existență a unui recenzie nu indică dacă autorul este turist sau localnic, a fost aplicată o clasificare pe cinci niveluri de încredere: turist cert, probabil turist, incert, probabil localnic și localnic cert. Clasificarea sintetizează probabilitatea ca recenzia să descrie o experiență turistică, pe baza semnalelor disponibile în date și a regulilor aplicate în etapa de preprocesare.

În corpusul consolidat, recenziile Booking și Tripadvisor sunt încadrate ca turist cert, iar clasificarea diferențiată este relevantă în principal pentru Google. Pentru analizele de percepție turistică sunt utilizate, ca regulă, recenziile turist cert și probabil turist; cele incerte și cele clasificate ca locale nu sunt introduse automat în concluziile despre turist.

Originea turistului este tratată cu două grade de certitudine. Acolo unde țara/piața de origine este disponibilă explicit, recenziile sunt grupate în România versus străinătate. Pentru Google, unde țara de origine lipsește în baza consolidată, limba recenziaui poate fi folosită ca aproximare operațională pentru comparații perceptuale (română versus alte limbi), dar nu este echivalată cu naționalitatea și este semnalată separat în metodologie.

Această precauție este importantă: o recenzie în română poate aparține unui român din diaspora, iar un turist străin poate scrie în engleză indiferent de țara sa de origine. Compararea români–străini este, prin urmare, robustă acolo unde există piață declarată și orientativă acolo unde este completată cu aproximarea prin limbă.