Analiza pornеște de la un comparator larg, format din 43 de unități administrativ-teritoriale: cele 40 de municipii reședință de județ, Municipiul București, precum și Sinaia și Sighișoara, incluse pentru relevanța lor turistică directă pentru zona Brașov. Din acest comparator au fost selectate opt destinații de referință, care sunt analizate în detaliu alături de Brașov.
Selecția nu s-a făcut pe baza unui singur criteriu. Metodologia a combinat trei abordări statistice distincte - gruparea după profilul structural al destinației, gruparea după forma curbei sezoniere și analiza traiectoriilor de creștere - ale căror rezultate au fost apoi suprapuse. La acestea s-au adăugat criterii calitative, legate de poziționarea comercială și de utilitatea practică a comparației pentru managementul destinației.
Tabelul 1. Destinațiile incluse în analiză și motivația selectării lor
| Destinație | Rol | Argument statistic | Argument non-statistic |
|---|---|---|---|
| Brașov | Subiect | Locul 1 din 43 la intensitate turistică per capita; singura reședință de județ cu sezon de iarnă propriu-zis | Destinația analizată |
| Sibiu | Reper de comparație | A doua intensitate per capita din grup (4,50 înnoptări/locuitor) | Destinație de referință pentru turismul urban-cultural din Transilvania; notorietate comparabilă |
| Cluj-Napoca | Reper de comparație | Ritm de creștere aproape identic (1,10 față de 1,11) | Cel mai mare oraș al Transilvaniei; reper pentru city break și evenimente |
| Oradea | Reper de comparație | Grad de ocupare de 38,3%, cu 4,3 puncte peste Brașov | Caz de referință național în regenerare urbană și turism de patrimoniu |
| Suceava | Destinație similară | Singura relație de similaritate reciprocă din analiză; sezonalitate la fel de echilibrată | Destinație de patrimoniu cu sezon extins; logică comparabilă, deși la altă scară |
| Sinaia | Aceeași piață | Corelație sezonieră de 0,96 cu Brașovul - cea mai ridicată din cele 43 de orașe | Situată la 45 km; cerere comună pe segmentul montan și de schi |
| București | Reper de randament | Ocupare de 44,7% și sejur de 1,99 nopți, ambele peste Brașov | Demonstrează creștere prin randament, nu prin volum |
| Timișoara | Reper de business | Curbă sezonieră plată, dar fără sezon propriu; singura destinație în declin (0,78) | Model de turism de afaceri pur; ilustrează riscul dependenței de cererea corporate |
| Constanța | Antipod | Variație sezonieră de 8 ori mai mare; august la 4,05 ori media anuală | Ilustrează costul dependenței de un singur sezon; pierdere de 6,8 puncte din cota de piață |
Sursa: INS, TEMPO-Online; selecția echipei de proiect.
1.1. O precizare necesară privind natura selectării
Cele trei destinații încadrate drept repere de comparație - Sibiu, Cluj-Napoca și Oradea - nu au fost selectate pentru că ar fi similare statistic cu Brașovul. În clasamentele lor proprii de vecinătate, Brașovul apare abia pe locurile 12–16, iar destinațiile cele mai apropiate de ele sunt Pitești, Galați și Târgu Mureș. Ele figurează în analiză pentru că se adresează aceluiași segment de turism urban-cultural și pentru că operează la un nivel comparabil de notorietate.
Cazul Cluj-Napoca este ilustrativ pentru această distincție: corelația dintre profilul său sezonier și cel al Brașovului este de −0,67, ceea ce înseamnă că cele două curbe sunt aproape în opoziție. Clujul se compară cu Brașovul pe imagine și pe notorietate, nu pe același calendar al cererii.
În schimb, Suceava este singura destinație cu care Brașovul întreține o relație de similaritate reciprocă - adică fiecare apare în topul celuilalt , iar Sinaia prezintă cea mai ridicată corelație sezonieră din întregul set de date. Sinaia nu trebuie însă tratată ca o destinație concurentă, ci ca parte a aceleiași piețe turistice: la 45 km distanță, cele două destinații răspund practic acelorași factori de cerere.
Din perspectiva sezonalității echilibrate, Brașovul nu are un termen direct de comparație între municipiile reședință de județ. Este singurul dintre acestea la care toate cele trei luni de iarnă se mențin la nivelul mediei anuale sau peste ea. Este un avantaj pe care nicio altă destinație urbană din țară nu îl deține - și care, tocmai de aceea, nu poate fi apărat prin comparație cu alții.
Tabelul 2. Indicatorii de profil ai celor nouă destinații, medii 2022–2025
| Destinație | Înnoptări | Per locuitor | Ocupare | Sejur | CV sezon. | Corel. cu BV |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Brașov | 1.308.230 | 5,51 | 34,0% | 1,84 | 0,158 | - |
| Constanța | 1.403.265 | 5,32 | 36,9% | 2,79 | 1,254 | −0,47 |
| București | 3.753.423 | 2,19 | 44,7% | 1,99 | 0,131 | 0,33 |
| Cluj-Napoca | 871.437 | 3,04 | 32,4% | 1,76 | 0,231 | −0,67 |
| Sibiu | 604.885 | 4,50 | 31,1% | 1,51 | 0,246 | 0,26 |
| Sinaia | 596.100 | 65,72 | 36,0% | 1,94 | 0,198 | 0,96 |
| Timișoara | 518.241 | 2,07 | 31,6% | 1,92 | 0,144 | 0,42 |
| Oradea | 397.283 | 2,17 | 38,3% | 1,71 | 0,226 | 0,12 |
| Suceava | 191.169 | 2,27 | 38,5% | 1,55 | 0,135 | 0,63 |
| Mediana (43 orașe) | 99.235 | 1,08 | 27,1% | 1,67 | 0,207 | - |
Notă: CV sezon. = coeficientul de variație a distribuției lunare (valori mai mici indică o curbă mai plată). Corel. cu BV = corelația profilului sezonier cu cel al Brașovului.
Sursa: INS, TEMPO-Online (matricile TUR103D, TUR104E, TUR105E); calculele echipei de proiect.