Cercetarea națională de referință a strategiei este un studiu sociologic cantitativ, transversal, realizat prin anchetă pe bază de chestionar structurat, administrat online unui panel național. Ea descrie comportamentul turistic al populației din România pe ciclul de referință 2022–2025 și percepțiile acesteia asupra destinațiilor turistice interne, cu un bloc dedicat destinației Brașov. Baza de date finală cuprinde 1.871 de chestionare, din toate cele 42 de județe și din cele 16 arii culturale ale României; datele au fost ponderate post-stratificat după sex și arie culturală, cu referință la Recensământul din 2021, iar efectivele ponderate sunt de 1.759 pentru baza integrală și de 1.563 pentru baza călătorilor. Toate rezultatele prezentate în acest capitol sunt calculate pe date ponderate.
Studiul constituie valul de referință al strategiei: linia de bază față de care vor fi măsurate, pe parcursul orizontului 2027–2034, evoluțiile percepției și ale comportamentului. Indicatorii pe care îi produce (imaginea spontană, atractivitatea, notorietatea obiectivelor, experiența și intenția de recomandare) sunt percepții cu inerție ridicată, care se modifică pe orizonturi de mai mulți ani, iar comportamentul este măsurat pe un interval de trei ani tocmai pentru a atenua variațiile conjuncturale. Repetarea lui, cu același instrument, este prevăzută în observatorul destinației (politica orizontală S4 a Raportului final).
Analiza s-a desfășurat în trei etape: compararea călătorilor cu necălătorii, pe baza integrală; profilarea comportamentului de consum al călătorilor; și analiza destinației Brașov, pe trei baze, toți călătorii, vizitatorii din ultimii cinci ani și nevizitatorii. Chestionarul a aplicat o rutare în trei trepte pentru blocul dedicat Brașovului: întrebările privind atractivitatea, frecvența vizitării și asocierile spontane au fost adresate tuturor călătorilor; întrebările privind experiența, obiectivele, profilul semantic, concurența, recomandarea și lacunele, numai celor care au vizitat Brașovul în ultimii cinci ani; întrebările privind motivele nevizitării și notorietatea obiectivelor, numai nevizitatorilor. Întrebările cu răspuns liber au fost recodate din textul brut, cu dicționare tematice validate, iar diferențele dintre segmente au fost testate statistic (χ², raportul de verosimilitate, asocierea liniară), la pragul de 0,05. Un test de stabilitate a verificat efectul includerii respondenților cu domiciliul în județul Brașov (3,8% din baza ponderată a călătorilor): excluderea lor modifică indicatorii principali cu cel mult 2,3 puncte procentuale, fără a schimba vreo ierarhie, motiv pentru care au fost păstrați în analiză.
Limitele cercetării sunt cele ale metodei: ancheta online pe panel subreprezintă populația fără acces la internet și populația vârstnică din mediul rural, parțial corectate prin ponderare; comportamentul este autodeclarat, pe un interval de trei ani, cu riscul erorilor de memorie; percepțiile măsurate sunt ale românilor, nu ale turiștilor străini, pentru care sursa strategiei rămâne analiza recenziilor online din raportul de analiză a destinației. Raportul integral al cercetării, cu metodologia completă, chestionarul, profilul eșantionului și toate tabelele, este pus la dispoziție ca document separat, odată cu Raportul final.