Toată lumea cunoaște proverbul francez „Tonul face muzica” (da, francez) dar nu toată lumea știe că 2 mai este Ziua Internațională a Tonului. A tonului de mâncat, nu de cântat.

Tonul este peștele cel mai pescuit din oceanele lumii pentru că este foarte bogat în Omega-3, e ultraproteic, plin de minerale și vitamine. Bine… mai e și plin de metale grele, dar asta nu-l face mai puțin dorit iar cifrele sunt grăitoare:

* 20% din totalul pescuitului de captură e reprezentat de ton

* în fiecare an sunt pescuite peste 7 milioane de tone de ton

* U.N. a estimat că 33,3% din stocuri sunt pescuite la niveluri nesustenabile din punct de vedere biologic

Pentru România aceste aspecte nu sunt o problemă, pentru că noi nu prea mâncăm pește, în general. Consumul mediu de pește al românilor este de 7.9 kg/locuitor/an, fiind foarte mic comparat cu media U.E. de 24.4 kg sau chiar infim dacă-l comparăm cu cele 56.8 kg consumate anual de un portughez. Peștele reprezintă sub 3% din valoarea coșului anual de cumpărături, în timp ce carnea (mai ales porc și pasăre) reprezintă aproape 37%. Și, de fapt, abia aceasta este pentru noi o mare problemă.

Flota marină de pescuit aflată sub paviolion românesc mai avea în 2020 doar 175 de vase înregistrate, din care 133 mai mici de 12 metri; cu alte cuvinte: suntem cvasi-inexistenți în sectorul pescuitului, deși deținem 0,5% din totalul coastelor marine ale U.E., respectiv 5.3% din coasta Mării Negre.

Vestea bună este că România (încă) are condiții excelente pentru piscicultură, datorită disponibilității resurselor de apă dulce.  În 2018, în țară existau aproximativ 504 unități de producție, cu peste 2 000 de angajați. Producția de specii noi în acvacultura românească, precum sturionii, este încă scăzută, dar tendința este una crescătoare. Mai mult, fermele extinse de pește au devenit multifuncționale, oferind și servicii precum turismul ecologic, pescuitul recreativ și activități educaționale legate de cunoașterea și protecția biodiversității acvatice.

În 2019 erau înregistrate  în România 32 de companii de procesare a peștelui, cu o producție de 22 532 de tone în valoare de 87,5 milioane EUR. 40% din această cifră e reprezentată de… salata de icre (de crap, știucă și de hering). Peștele și fileurile congelate au fost al doilea grup de produse ca mărime, cu o cotă de 21%, urmate de produsele marinate, proaspete / refrigerate și afumate, cu o cotă de aproximativ 10% fiecare. Procesatorii de pește depind în mare măsură de materiile prime importate – pește congelat sau file de hering, macrou, sardine sau șprot.

În medie, aproximativ 80% din materia primă pentru prelucrare este importată, România fiind importator net de produse pescărești și de acvacultură. Importurile au înregistrat în 2019 un volum de 102 129 de tone și o valoare de 302 milioane euro. Macroul, merluciul și heringul sunt principalele specii importate. Peste 80% din totalul importurilor provin din alte state membre ale UE iar dintre țările din afara UE, Turcia este principala sursă de materii prime, în special pentru păstrăv și icre de păstrăv.  

În 2019, volumul exporturilor a fost de aproape 9,000 tone, în valoare de 44,8 milioane euro, cel mai exportat produs, cu aproximativ jumătate din valoarea totală a exporturilor, fiind… rapana!

Dar, cum speranța moare ultima, ne gândim că poate vom deveni și noi exportatori importanți de produse alternative la pește, pentru că Bluana Foods (start-up al antreprenorului Florin IRIMESCU – același care deține și producătorul de pește premium ValePutna) își propune crearea unui produs pe bază de plante pentru a reduce consumul de pește oceanic. Iar primele iterații arată chiar apetisant.

SASHIMI de la BLUANA

Poftă bună și nu uitați când comunicați: tonul face muzica!

Surse:

* https://ec.europa.eu/oceans-and-fisheries/facts-and-figures/facts-and-figures-common-fisheries-policy/consumption_en

* https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Fishery_statistics&oldid=551016

* https://eurofish.dk/member-countries/romania/

* https://www.un.org/en/observances/tuna-day

* https://www.linkedin.com/in/florinirimescu/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *